URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 07 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt curios să văd cum o mai scoate la capăt Primăria Oradea de data asta. A vrut să găsească o soluţie pentru acoperişul parcării de pe Strada Independenţei şi, pentru a nu fi acuzată de totalitarism, a organizat concurs. A făcut un regulament (contestat de Ordinul Arhitecţilor din România), a adunat un juriu, a stabilit un termen limită şi tot ce i-a mai rămas de făcut a fost să numere punctele primite pe fiecare proiect, să facă un clasament şi să declare un câştigător. Acum mai trebuie doar să scoată castanele fierbinţi din foc cu propriile mâini.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care este prima măsură care ar trebui luată de urgență de autorități pentru limitarea creșterii răspândirii infecțiilor cu coronavirus?







De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). Î
07 August 2012, 14:09

Întoarcerea la meserie: Patronii bihoreni, bucuroşi că există şanse să "renască" meseriaşii

Întoarcerea la meserie: Patronii bihoreni, bucuroşi că există şanse să "renască" meseriaşii MESERIE ÎNVECHITĂ. Cei mai tineri strungari ai Oradiei sunt trecuţi de 40 de ani. Dacă şcolile nu încep să-i înveţe pe cei tineri meserie, peste 10 ani orădenii vor trebui să meargă la vecinii unguri pentru un şurub mai altfel...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

"Nimeni nu mai vrea să fie meseriaş! Toţi tinerii visează să lucreze la calculator ori în marketing", spun, parcă vorbiţi între ei, angajatorii bihoreni din diferite domenii de producţie. Fie că sunt patroni de firme de confecţii, de ateliere de strungărie ori de fabrici de mobilă, toţi se plâng că Bihorul duce o acută lipsă de meseriaşi, chit că de lucru este.

Drept urmare, oamenii de afaceri văd cu ochi buni reînfiinţarea şcolilor profesionale, menite tocmai să scoată pe piaţă muncitori calificaţi. Puţinele clase profesionale înfiinţate în judeţ s-au umplut aproape de tot, astfel că viitorul se arată a fi ceva mai bun. Asta dacă elevii se vor ţine, într-adevăr, de meserie.

Mai multă practică

De doi ani, s-a dovedit că examenul de Bacalaureat nu mai este o formalitate. Aproape jumătate din absolvenţii liceelor bihorene din acest răstimp n-au mai trecut examenul maturităţii. Ce se întâmplă cu ei, însă, nimeni nu poate spune. O vreme îngroaşă rândurile şomerilor, apoi o iau încotro văd cu ochii. Reînfiinţarea şcolilor profesionale pare a fi soluţia ideală pentru tinerii cărora nu le place cartea, dar au nevoie de un loc de muncă.

15 Florian Mielut.jpgDesfiinţate în 2003 de fostul şi actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şcolile profesionale vor funcţiona iarăşi, din această toamnă. Conform metodologiei, în clasele de meserii se pot înscrie absolvenţii de clasa a IX-a, care apoi, timp de doi ani, învaţă şi teorie şi fac şi practică în meseria aleasă. "Însă se face mai multă practică decât ore de curs", precizează inspectorul responsabil cu învăţământul tehnic din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean, Florian Mieluţ (foto).

Şcoală "meserie"

Practica se face în atelierele şcolii şi la firme de profil cu care aceasta colaborează. La finalul celor doi ani, elevul susţine un examen practic, fiind evaluat de un cadru didactic şi de un reprezentant al firmei. Cei care promovează examenul, primesc un certificat de calificare. Adică devin meseriaşi...

În Bihor, opt şcoli au înfiinţat în total 11 clase de învăţământ profesional, în domeniile mecanic auto, lucrător hotelier, mecanic agricol, agricultor culturi de câmp, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, tâmplar universal, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, bucătar şi mecanic echipamente pentru foraj-extracţie.

Din cele 308 locuri, 255 au fost ocupate în primele două sesiuni de înscriere, a treia etapă urmând să aibă loc între 27 şi 31 august. Gradul mare de ocupare demonstrează că există interes în rândul elevilor pentru şcolile profesionale, mai cu seamă că aceia care nu sunt prieteni cu cartea găsesc aici "scăparea" de Bac.

15 antonio sargenti.jpgFabrica e şcoala

Faptul că elevii bihoreni se reorientează spre şcolile profesionale îi bucură pe angajatorii din producţie, care se plâng că le lipseşte forţa de muncă, mai ales cea calificată. Antonio Sargenti (foto), patronul fabricii de încălţăminte Bihore, şi-a mutat afacerile din Italia în Oradea în urmă cu aproape două decenii tocmai pentru că aici era forţă de muncă pregătită.

"Era foarte puternică şcoala de confecţii-încălţăminte, dar n-a mai rămas nimic din ea. Ne vin muncitori care nici nu ştiu să bage aţa în maşina de cusut", se plânge italianul.

Dezamăgit că mai toţi tinerii îşi doresc să lucreze în domenii "pretenţioase", afaceristul spune că dacă şcolile profesionale nu-şi vor atinge scopul, nu vede bine viitorul fabricilor orădene. "Toţi tinerii vor să lucreze în marketing, nimeni nu vrea să mai facă o meserie. Trebuie stimulaţi cumva, altfel moare producţia".

15 Constantini Buda.jpgŞuruburi "transfrontaliere"

Aceeaşi părere o are şi Constantin Buda (foto), administratorul atelierului Costion din Oradea, unde se prelucrează materiale prin aşchiere. De ani buni nu mai găseşte frezori ori strungari. "Cel mai tânăr angajat e trecut de 40 de ani şi forţă nouă de muncă nu este". Ar fi dispus să angajeze şi muncitori necalificaţi, pe care să-i înveţe meserie, dar prea puţini caută această meserie.

"Peste 10 ani un orădean care va avea nevoie de un şurub mai special, ce nu se găseşte în comerţ, va merge până la Debreţin", prevede Buda, care îşi aduce aminte cu nostalgie cum, pe vremuri, statul le asigura cazare şi masă copiilor de la sate, numai să vină la şcolile profesionale din oraşe. "Aşa am învăţat şi eu, şi mulţi din meseriaşii de azi. E mare păcat că acest sistem s-a abandonat", spune afaceristul.

Nici în judeţ nu se mai găsesc lăcătuşi, strungari ori frezori. "Până acum, piaţa a fost ocupată cu foştii meseriaşi de la marile uzine. Dar după ei n-a mai urmat nimeni", zice Marcel Brişcan, patronul atelierului de prelucrare prin aşchiere Monbris din Beiuş. Ar primi şi el cât mai mulţi tineri dornici să înveţe meserie, însă nu sunt interesaţi. "Avem hală nouă, utilaje electronice, ar avea ce să vadă şi să înveţe"...

Eşti bun, te angajăm!

Nici angajatorii din domeniul tâmplăriei nu au viziuni mai bune asupra viitorului. "Eu mă strădui să adun comenzi, dar dacă un muncitor se îmbolnăveşte nu am cu cine să-l înlocuiesc", spune Maria Ştiole, director general al Elmoberom Beiuş, punct de lucru al celebrului producător de mobilă Elvila. De ani buni angajează tot muncitori necalificaţi, pe care îi învaţă, dar "ar fi ideal să avem şi oameni cât de cât pregătiţi".

Nici atelierele de mecanică auto nu se laudă. "Găseşti mecanici auto, dar nu de calitate", spune Ioana Mihuţi, manager marketing-calitate-service la Auto Bara, firmă care şi-a păstrat şi în ultimii ani parteneriatele cu puţinele colegii tehnice unde s-a regăsit profilul de mecanic auto. "Unii elevi stau pe lângă mecanicii noştri şi învaţă. Pe cei mai buni îi păstrăm ca angajaţi", precizează Mihuţi.

Că firmele de producţie, mai mari sau mai mici, sunt mereu în căutare de meseriaşi se vede şi pe listele cu locurile de muncă vacante de la AJOFM. Săptămână de săptămână apar zeci de anunţuri de angajare pentru lăcătuşi, matriţeri, confecţioneri îmbrăcăminte, electricieni, strungari ori tâmplari. Semn că reînfiinţarea şcolilor profesionale ar putea fi o gură de oxigen atât pentru elevi, care scapă de povara Bacului, cât şi pentru angajatori, care ar avea cu cine lucra. Totul, însă, cu o condiţie: ca elevii să-şi înveţe meseria aleasă, nu s-o fuşărească şi pe aceasta...


DOTĂRI EUROPENE
Ateliere la comun

Ca să îşi înfiinţeze clase de şcoală profesională, unităţile de învăţământ trebuie să aibă şi propriile ateliere. Din acest punct de vedere, în Bihor cel mai bine stă Colegiul Tehnic Andrei Şaguna din Oradea, care s-a dotat pe bani europeni cu 5 ateliere şi 9 laboratoare. Şcoala are acum ateliere de alimentaţie publică, sudură, electronică, electrotehnică, mecanică, industrie uşoară, prelucrare prin aşchiere, tâmplărie, dar şi mecatronică. Cu toate acestea, colegiul n-are nicio clasă de şcoală profesională, ci doar de liceu cu profil tehnic, la care elevii nu se prea înghesuie, însă. "Va trebui să valorificăm aceste dotări. Vom gândi un program astfel încât să vină şi elevii din alte şcoli, care n-au astfel de ateliere, să exerseze aici", spune inspectorul şcolar general Daniel Negrean.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
Doua aspecte
ar fi de discutat. Unu: dotarea tehnica primitiva de care dispun unii angajatori.Prelucrare prin aschiere moderna se face pe masini de tip CNC si are foarte putin in comun cu prelucrarea clasica materialelor pe masini vechi. Doi: salariile pe care sunt dispusi sa le ofere acesti angajatori, care de cele mai multe ori nu sar de 1000 de lei, pentru o munca calificata.Asta in conditiile in care si un vanzator ia acesti bani.
Postat 07 August 2012, 22:30 de jrftgi
Lasa-ne cu PDL tau
Bine ma..lasa ca PDL a adus tara intr-o noua epoca de aur. Poti tu ura cat vrei PSD ul ca nici PDL nu e mai breaz. Dixit!
Postat 07 August 2012, 16:48 de Romanul Simplu
abramburica usl-ului a distrus tot
ciudat si totodata culmea,actuala si fosta ministru din trecut a desfintat toate scolile profesionale,acum da vina pe fostul ministru funeriu pt. promovarea slaba cand abramburica a trecut pe toti in sistemul liceelor fara sa-i pese ca nu toti erau apti pt. asa ceva, ne vom trezi intr-o zi ca vor veni chinezi sa fie meserias in romania si noi romani vom fi vesnici someri cu liceul facut si facultati in diferite domeni numai meseriasi nu,abramburica sa-ti fie rusinica.
Postat 07 August 2012, 14:38 de AntipsdPanaLaMoarte
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0751 RON
  • 1 EUR = 4.8359 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON