URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 30 IANUARIE 2023
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În ultimii ani, s-au dat peste 600 milioane de euro de la bugetul de stat pentru construirea de stadioane. Mai sunt pe ţeavă încă şase, printre care şi stadionul din Oradea, aşa că, până la final, statul va băga în infrastructura sportivă aproape un miliard de euro. Este remarcabil că reuşim să facem într-un timp relativ mic aşa puzderie de temple ale sportului, dar din ’90 încoace nu ne-am învrednicit să ridicăm un spital din iarbă verde.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
La fel ca în bancurile cu olteanul care, atunci când nu are ce face, se dezbracă și își păzește hainele, Compania Națională Poșta Română - firmă de stat care, spre deosebire de oltean, are însă multe de făcut ca să iasă din înapoiere - a intentat BIHOREANULUI un proces pentru o serie de articole publicate în primăvară.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Probele medicale ar putea fi trimise cu drona de la Spitalul Județean la laboratorul din Rogerius. Ce părere aveți despre inițiativă?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La finele anului trecut, Camera Deputaților, în calitatea de cameră decizională, a adoptat o propunere legislativă de modificare a legislației privind acordarea ajutorului public judiciar pentru cetățenii care nu își permit să susțină financiar un proces. Legea este trimisă Președintelui României pentru promulgare, urmând să intre în vigoare în viitorul apropiat. Pe cine ajută ea?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Indigestia sau dispepsia sunt termeni des utilizaţi de către pacienţi pentru descrierea unor simptome digestive variate, cum sunt durerea abdominală superioară (pusă frecvent în legătură cu consumul unor alimente), pirozis ("arsurile" stomacului), eructaţii (râgâituri), flatulenţă (eliminarea de gaze), balonare sau intoleranţă la unele alimente.
18 Decembrie 2022, 15:00

Infarctul miocardic acut: Ce trebuie să faci când suspectezi afecțiunea

Infarctul miocardic acut: Ce trebuie să faci când suspectezi afecțiunea (foto generic, sursa: Pixabay)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Diagnosticul de infarct miocardic acut (IMA) se bazează pe durerea toracică severă şi celelalte simptome (nelinişte, anxietate, paloare, transpiraţii), fiind completat de datele de laborator, electrocardiogramă şi tehnicile imagistice.

Bolnavul cu IMA prezintă unele modificări sanguine nespecifice (creşterea numărului de leucocite şi a VSH) şi unele modificări specifice (creşterea cantităţii de enzime specifice muşchiului miocardic ca urmare a necrozei).

Electrocardiograma oferă în majoritatea cazurilor de IMA aspecte specifice şi reprezintă un examen de bază. Imagistica medicală este reprezentată de unele tehnici moderne, cum sunt scintigrafia cu radioizotopi, ecocardiografia bidimensională şi ecocardiografia Doppler, tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică.

Tratamentul IMA trebuie efectuat cât mai precoce, fapt ce presupune recunoaşterea simptomelor de către cea mai mare parte a populaţiei, esenţială fiind asistenţa medicală calificată.

Serviciile de urgenţă (Salvare şi SMURD) asigură tratamentul prespitalicesc şi transportă bolnavul în secţiile de cardiologie dotate cu aparatură care monitorizează bolnavii, unde se continuă tratamentul.

Obiectivele principale ale tratamentului IMA sunt prevenirea decesului datorat complicaţiilor (dintre care cele mai frecvente sunt aritmiile), dizolvarea cât mai precoce a cheagurilor de sânge (cu restabilirea circulaţiei coronariene afectate) prin administrarea de trombolitice (tratament fibrinolitic) şi reducerea la minimum a masei de miocard necrozat.

Practic, tratamentul de rutină al pacientului cu IMA începe cu calmarea durerii toracice, administrarea de oxigen prin mască sau sondă nazală, tratamentul fibrinolitic (în primele 12 ore de la debut, fiind disponibil în ambulanţele moderne) şi repausul total, apoi, în serviciile specializate se continuă cu medicamentaţie specifică şi recuperare treptată.

Atenţie!

Orice persoană care acuză dureri la nivelul pieptului şi prezintă un comportament neobişnuit va fi pusă în poziţie culcată sau şezândă, după care se anunţă Salvarea sau SMURD.

Se cunoaşte faptul că riscul cel mai mare de deces este în prima oră de la debut, de aceea este vitală internarea de urgenţă în serviciile specializate.

Complicaţiile majore posibile, în afara aritmiilor (dintre care cea mai importantă este fibrilaţia ventriculară), sunt insuficienţa cardiacă, ruptura cardiacă, extinderea infarctului, tromboembolismul şi pericardita.

Reţineţi!

În lipsa complicaţiilor, pacientul cu IMA se poate ridica din pat după 2 zile, se poate plimba din a 5-a zi, poate pleca acasă după 7-10 zile şi poate să reia activitatea după 4-12 săptămâni, în funcţie de gradul de efort fizic pe care trebuie să-l facă.

Nu va şofa aproximativ o lună, efortul va fi dozat şi mărit lent, iar activitatea sexuală poate fi reluată. Factorii de risc vor fi evitaţi şi pacientul va fi îngrijit în continuare de către medicul de familie, care apreciază frecvenţa consultaţiilor şi a examinărilor de laborator, sub coordonarea specialistului cardiolog.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4928 RON
  • 1 EUR = 4.8922 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON