Împinsă la moarte: Şi-a torturat concubina până când aceasta s-a spânzurat. A fost în stare s-o scoată în pielea goală în stradă! (FOTO)

"Mi s-a rupt sufletul când am citit rechizitoriul. M-a cutremurat", spune procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Sebastian Vălean, despre cel mai recent dosar trimis în faţa instanţei de colegii săi.

Cauza are ca obiect o infracţiune formulată în premieră absolută în Bihor şi rar de tot în ţară: determinarea sau înlesnirea sinuciderii. Inculpatul e un bărbat de 42 ani din satul Gepiş, comuna Lăzăreni, Ioan Ciprian Pogana, iar victima Iulia Pleşu, 48 ani, femeia cu care şi-a împărţit viaţa mai bine de 15 ani şi împreună cu care avea trei copii.

Rechizitoriul ajuns în posesia BIHOREANULUI dezvăluie drama cumplită a unei femei bătute, violate şi torturate, care a îndurat cât a putut teroarea, de teamă că, dacă îl va părăsi, individul îi va ucide copiii. Până într-o dimineaţă de vară, când, fără nădejde, şi-a pus capăt zilelor...

"A murit mama!"

Înaintat Tribunalului Bihor pe 4 noiembrie, actul de acuzare arată că ancheta a început pe 24 iulie 2017, ziua în care Iulia a fost găsită spânzurată de o scară proptită de zidul casei bătrâneşti, în curtea gospodăriei.

Cadavrul fusese găsit în jurul orei 9 de mezinul familiei, care şi-a sunat tatăl, plecat de acasă de dimineaţă, iar acesta, la rându-i, a anunţat Poliţia. Sosiţi la faţa locului, poliţiştii au descoperit că victima nu avea nicio părticică de corp fără vânătăi, pe coaste purtând urmele unor fisuri, iar o  mână îi fusese fracturată şi era imobilizată în ghips.

Cazul a ajuns sub coordonarea procurorului Alin Leucea, aflat la vremea respectivă la Parchetul Bihor, acum la Parchetul Curţii de Apel Oradea, care a decis să extindă cercetările împotriva lui Ciprian Pogana, mai ales că, potrivit sătenilor, în ultima perioadă acesta îşi bătuse concubina, uneori şi de faţă cu alţii.

Cei doi, avea să afle anchetatorul, s-au cunoscut în 2001, pe când Iulia, venită în Bihor tocmai din Vrancea, era căsătorită cu un bărbat din Sântandrei, cu care avea şi doi băieţi, rămaşi la tată. Îndrăgostită de Pogana, femeia a divorţat şi s-a mutat cu acesta, întâi în garsoniera lui din Oradea, iar apoi în Gepiş, în casa părintească a bărbatului. Nu s-au căsătorit niciodată, nici după naşterea celor trei copii pe care Pogana i-a luat pe numele său.

Muncă şi iar muncă

Noua relaţie a fost una toxică, deşi femeia a fost o soţie, mamă şi gospodină bună, după cum a consemnat procurorul în rechizitoriu. "Era preocupată de creşterea şi îngrijirea copiilor, apropiată de aceştia şi nevoită să îndure violenţele fizice şi psihice ale inculpatului doar pentru a rămâne cu ei", a scris anchetatorul, descriind în detaliu cum a fost exploatată de concubin.

Iulia (foto), care lucra la o fabrică de încălţăminte, se trezea la ora 4, hrănea animalele din gospodărie, pregătea copiii de şcoală, iar după ce se întorcea acasă de la serviciu, la ora 17, se ocupa de ei, gătea, făcea curăţenie, se îngrijea de animale şi de grădina de legume. "Dacă în primii ani ai relaţiei inculpatul era nemulţumit de diferite aspecte mărunte ale convieţuirii (de exemplu, felul în care victima făcea o anumită activitate în gospodărie), ulterior a devenit gelos, tensiunile acutizându-se din februarie 2017 şi până la decesul victimei", precizează anchetatorul.

Iubit de coşmar

În perioada respectivă, Ciprian Pogana (foto) devenise de-o cruzime extremă. Într-un moment de furie, a dezbrăcat-o pe femeie în pielea goală, i-a scris "Curvă" pe spate şi a scos-o în stradă, în văzul lumii. Alteori a torturat-o cu sălbăticie, lovind-o cu pumnii în stomac, cu picioarele, cu parul şi cu vătraiul.

Chinurile erau zilnice, adesea de faţă cu martori, inclusiv cu copiii. În primăvara lui 2017 femeia a ajuns şi la spital, după ce individul a legat-o de-un copac în pădure şi a bătut-o cu parul, fracturându-i mai multe coaste. Înfricoşată de el, Iulia le-a spus medicilor că a căzut din căruţa care, apoi, a trecut peste ea.

În final, bărbatul a ajuns să-i interzică să aibă serviciu, să vorbească la telefon ori cu vecinii, să viziteze ori să-şi cheme vreo prietenă acasă, ba chiar şi să le cumpere haine noi copiilor, pe care avea pretenţia să-i îmbrace doar de la second hand.

O sinucidere anunţată

De ce nu l-a reclamat femeia niciodată? Pogana o ameninţa că o va găsi şi-n gură de şarpe şi o va omorî şi pe ea şi pe copii. "Era convinsă că nu are nimic de făcut dacă vrea să le asigure copiilor o locuinţă, chiar şi în acele condiţii grele", explică rechizitoriul, probele arătând că victima era foarte ataşată de copii şi nu găsea nicio soluţie să scape de teroare. Pe 24 iulie 2017, ajunsă la capătul puterilor, a luat o sfoară, a legat-o de scară şi s-a spânzurat.

În opinia anchetatorului, sinuciderea este consecinţa abuzurilor psihice şi fizice comise de concubinul ei. "În condiţiile în care cel puţin ultimele luni de viaţă ale victimei au fost sub imperiul terorii, timp în care victima a afirmat de mai multe ori în faţa inculpatului că se va sinucide, fără însă ca acesta să înceteze acţiunile sale de teroare fizică şi psihică, rezultă că sinuciderea victimei este consecinţa indiscutabilă a acţiunilor conştiente ale inculpatului. Acesta a manifestat indiferenţă la posibilitatea sinuciderii concubinei, deşi ştia că aceasta ar putea să comită acest gest", se arată în rechizitoriul prin care Pogana a fost trimis în judecată pentru determinarea sinuciderii, dar şi alte infracţiuni, precum violenţă domestică sau rele tratamente aplicate minorilor.

E posedat

Despre procesul care va începe în curând la Tribunalul Bihor ştiu toţi sătenii din Gepiş, cum ştiau însă şi de bătăile pe care Pogana, poreclit Ţăranu’, i le aplica "bietei Iulia". "Zicea că-i curvă, dar n-a avut pe nimeni, săraca... Muncea ca un animal de povară. Era doar piele şi os", a povestit BIHOREANULUI una dintre sătence.

Vecinii, însă, au tăcut, lăsându-l pe individ s-o tortureze, şi fiind, deci, părtaşi la uciderea ei. Nimeni n-a sunat la Poliţie să ceară ajutor în numele femeii, zicând acum că le era teamă că se va răzbuna şi pe ei. Doar mama lui Pogana, o bătrână de 83 ani, şi ea bătută adesea de individ, a încercat să facă ceva, dar fără să fie băgată în seamă.

"M-am dus şi la Sfat, şi la preot, dar n-au făcut nimic. I-am şi zis apoi preotului, că-i şi vina lui că ea a murit", zice Maria Pogana, găsind şi o justificare pentru faptele fiului. "E posedat. M-am dus la preot, i-am dat 500 lei să facă o slujbă, să scoată demonii din el. O vreme a fost bine, dar acum iară-i rău", şopteşte bătrâna.

Copiii nimănui

Cei trei copii rămaşi orfani de mamă au fost abandonaţi de tată în grija statului, aflându-se acum în plasament la două familii care încercaseră s-o ajute pe Iulia şi care îi veghează ca pe ai lor. Doi sunt la liceu, iar cel mic va termina la anul clasa a VIII-a şi nici unul n-a uitat coşmarul trăit. De asta are grijă şi tatăl, care îi vizitează doar ca să-i îndurereze, înjurându-le mama moartă şi vorbind-o de rău.

Anul trecut, după cum a descoperit BIHOREANUL, Pogana a cerut instanţei să obţină un program de vizitare, pentru a-i obliga pe copii să se întoarcă la el la sfârşit de săptămână şi în vacanţe. "Îi voia doar ca să-i pună la muncă. Dacă nu mergeau, îi înjura şi îi bătea. Atunci au început copiii să povestească ce le făcea pe când trăia Iulia, cum îi bătea pe toţi", povesteşte Cristian Blăguţa (foto), unul dintre asistenţii maternali.

Pe fugă

Bărbatului nu i-a părut rău niciodată după femeia pe care a împins-o la moarte. În continuare o numeşte curvă şi o blestemă, lăudându-se pe uliţe că "de-ar trăi, aş omorî-o!". În schimb, ar fi vrut să-şi ia de la capăt viaţa: şi-a renovat casa de la stradă, şi-a luat haine noi, moderne, şi-a făcut freză de adolescent, cu şuviţe blonde, şi a ieşit la agăţat în Oradea, departe de gura satului. "L-am văzut cu o fată de vreo 20 de ani", mărturiseşte o vecină.

Planurile i-au fost încurcate de procurorul Leucea, care a decis să-l trimită în judecată, aşa că, de teamă că va ajunge după gratii, şi-a luat lumea în cap. Profitând că nu s-a dispus nicio măsură preventivă împotriva sa, Pogana şi-a vândut animalele din gospodărie şi a plecat în Spania. Nu şi-a luat rămas bun de la nimeni, nici măcar de la propria mamă, zic consătenii, dar nimănui nu-i e dor să-l revadă. Poate doar în cătuşe...

JUMĂTĂŢI DE MĂSURĂ
Consiliere fără adăpost

Specialiştii susţin că victimele violenţei domestice trebuie încurajate să vorbească despre experienţele lor, conştientizate că prin abuzurile la care sunt supuse le sunt încălcate drepturi, dar şi informate că există instituţii şi ONG-uri care le pot ajuta. În Bihor, însă, singurul ajutor pe care femeile îl pot primi constă în consilierea psihologică şi juridică. Cele care încearcă să iasă dintr-o relaţie abuzivă şi care de multe ori fug, cu copii cu tot, fără bani ori acte, pot fi primite doar într-un azil de noapte ori într-un centru maternal, unde pot fi uşor găsite de agresori.

Motivul? Unicul adăpost din judeţ rezervat victimelor violenţei domestice, administrat de Fundaţia Smiles, a fost închis în urmă cu doi ani. "Este nevoie de un astfel de adăpost", admite directorul DGASPC Bihor, Camelia Gaciu. Din acest motiv, instituţia a achiziţionat un imobil care urmează să fie pus la dispoziţie anul viitor. "Vom încerca să oferim victimelor posibilitatea să-şi revină şi să le facilităm transferul spre o viaţă independentă", spune Gaciu.

PROBLEMĂ DE FAMILIE
"El e centrul Universului, tu o incapabilă"

Doar în primele 6 luni ale acestui an, Poliţia a înregistrat în România 19.851 cazuri de violenţă domestică, dar statistica e în urma realităţii. Victimele îşi reclamă rar agresorii, familiile tac de ruşine, iar societatea refuză să intervină.

"E tragic. La noi parcă e normal ca femeia să fie la dispoziţia bărbatului. Suntem mai dispuşi să chemăm Poliţia dacă a parcat un vecin pe locul nostru decât atunci când auzim că cineva îşi bate copilul sau nevasta. Asta e «problemă de familie»", explică asistentul social Andreea Pontoş, coordonator de programe în cadrul Fundaţiei People to People.

Unele femei reuşesc să plece de lângă agresori, dar se întorc, amăgindu-se că vor reuşi să-i schimbe. "Violenţa în familie e ciclică. După luna de miere va veni un nou conflict, o nouă agresiune. Agresorul te face să crezi că fără el nu mai exişti, că el e centrul universului iar tu o incapabilă. Mesajele sunt inoculate zi de zi, ca o picătură chinezească. «N-a fost bună ciorba azi? Ai spart o farfurie? N-ai şters praful? Clar, eşti o tâmpită!»", explică asistentul social.