Gripa lui Pîrcioagă

Până nu demult, riscul apariţiei gripei "porcine" părea îndepărtat fie şi pentru că, la fel ca-n bancuri, părem rupţi de lumea civilizată. În octombrie, însă, o veste cădea ca din senin: o orădeancă era depistată cu virusul AH1N1.

Dar, pe când opinia publică încerca să afle noutăţi, autorităţile şi-au pus lacăt la gură. Iar de atunci, deşi ar trebui să fie un model de comunicare, în interesul cetăţenilor, Direcţia de Sănătate Publică refuză să facă publice orice informaţii referitoare la îmbolnăviri. Contrazicându-şi chiar denumirea şi lăsând loc, astfel, speculaţiilor, zvonurilor şi panicii.

Informaţii cu pipeta

Primul caz de îmbolnăvire cu gripă nouă în Bihor s-a confirmat pe 23 octombrie anul trecut, la o orădeancă de 22 de ani, întoarsă din luna de miere petrecută în Egipt. Câteva zile mai târziu, soţul femeii primea acelaşi diagnostic. Informaţia însă nu venea de la DSP, cum ar fi fost normal, ci de la deputatul Sonia Drăghici, de profesie medic. Ulterior, cazul n-a fost confirmat de DSP, ci de conducerea Spitalului TBC, care încerca să calmeze populaţia dând asigurări că a luat toate măsurile pentru izolarea virusului.

În timp ce alţii se dovedeau mult mai preocupaţi de subiect, directorul DSP, Marius Pîrcioagă, a făcut exact ce nu trebuia: a închis canalele de comunicare. Astfel că informaţiile publice au fost obţinute tot neoficial. "Nu vrem să creăm panică", repeta Pîrcioagă, reuşind însă tocmai contrariul. După nici o lună, informaţiile s-au oprit de tot. Printr-un comunicat sec, DSP anunţa că nu va mai vorbi deloc pe această temă, motivând că singura autoritate competentă era Ministerul Sănătăţii. Aflat la sute de kilometri distanţă de realitatea din Bihor...

Bolnavii, nişte cifre

În raportările Ministerului, niciun caz de îmbolnăvire nu se deosebea de altul, iar singura informaţie furnizată era totalul cazurilor înregistrate, ajunse în prezent la peste 6.000, din care mai bine de 100 mortale.

Între timp, deşi în Bihor, la fel de neoficial, presa locală a aflat în noiembrie despre cazul Lăcrămioarei Caragia, gravida suspectă de gripă nouă, DSP a continuat să tacă. Abia după moartea femeii, când toată lumea se întreba dacă aceasta a fost cauzată de virus, Pîrcioagă avea să emită un al doilea comunicat. Prin care, la fel de sec, oamenii erau înştiinţaţi că gravida nu murise de gripă.

Singurele informaţii certe şi publice erau cele ale Spitalului TBC. Urmarea a fost că, îngrijoraţi, zi de zi, sute de oameni se adresau medicilor de aici. Panica deja se crease, chiar dacă cei mai mulţi bolnavi aveau viroze pulmonare, şi nu gripă.

"Stătea cu banii în casă!"

În tot acest timp, Pîrcioagă refuza să spună dacă persoanele suspecte de îmbolnăvire erau tratate la Oradea sau la Cluj, unde funcţionează un centru regional special pentru cazurile grave, ori cum evoluează boala lor. Informaţii care ar fi fost mult mai utile decât aceleaşi recomandări pe care le repeta stereotip. "A avut o atitudine catastrofală. Habar nu are ce se întâmplă", l-a acuzat managerul de atunci al Spitalului TBC, Dacian Foncea (foto).

Acesta dezvăluie acum un fapt şi mai grav: Pîrcioagă nu doar cu presa nu comunica, fiindcă nu vede în ea sursa de informare a populaţiei, ci nici cu celelalte instituţii din sistemul sanitar. "Singura din DSP care se interesa despre evoluţia gripei era epidemiologul Mariana Fericean. Directorul DSP ne-a lăsat pur şi simplu de capul nostru!". Foncea afirmă că atunci când centrul regional a anunţat că nu mai poate primi pacienţii bihoreni din lipsă de spaţiu, Pîrcioagă nici măcar nu ştia că în judeţ nu există medicamentele pentru tratarea gripei. "Am făcut rost de Tamiflu prin intervenţii personale. Pîrcioagă habar n-avea că medicamentul trebuia solicitat de la Ministerul Sănătăţii", relatează Foncea, între timp mazilit de Pîrcioagă.

Şi mai rău s-a întâmplat în privinţa stocurilor de măşti, mănuşi şi seringi, pe care şeful DSP a ignorat să le completeze. "DSP primise 9 miliarde pentru aceste achiziţii, dar Pîrcioagă n-a deblocat banii către spitale, ci a aşteptat săptămâni întregi să facă licitaţie, chit că, fiind o situaţie de urgenţă, legea permitea achiziţia rapidă. Se puteau întâmpla lucruri nedorite, dar el stătea cu banii în casă", acuză Foncea.

Pasaţi la Minister

Dacă până acum bihorenii s-au dovedit norocoşi, nefiind loviţi de virus cu aceeaşi intensitate precum locuitorii altor zone ale ţării, şeful DSP nici măcar acest lucru nu catadicseşte să-l facă public. BIHOREANUL i-a cerut statistica la nivel de judeţ, însă directorul a spus doar că nu are nimic de spus, trimiţând orice doritor de amănunte către Ministerul Sănătăţii. Din această sursă aflăm că în judeţ au fost înregistrate doar 17 cazuri de îmbolnăvire! "Nici unul în ultima săptămână", potrivit Oanei Grigore, responsabilă de relaţiile cu presa în cadrul Ministerului.

"E o situaţie de criză, de ce să ne fie ruşine s-o recunoaştem? Iar situaţiile excepţionale cer măsuri excepţionale. Eu cred că dacă domnul Pîrcioagă rămâne pe funcţie încă o lună, va ajunge să ceară Ministerului voie, în scris, să meargă până şi la baie", îl ironizează acelaşi Foncea pe şeful DSP. "Dânsul trimite un comunicat de presă ca pe-o lege, încălcând chiar legea informaţiilor publice, care îl obligă să comunice cetăţenilor datele de interes public, nu doar nişte cifre".

Culmea e că Pîrcioagă nici cu imbold ministerial nu funcţionează! Noul ministru al Sănătăţii, bihoreanul Cseke Attila, a cerut tuturor direcţiilor din ţară să posteze pe site-urile proprii, până la data de 15 ianuarie, bugetul pe 2009, contractele de achiziţii publice şi numeroase alte acte care să demonstreze transparenţa din sistem. Pe site-ul DSP Bihor, însă, stau doar recomandările privind gripa AH1N1 şi un fişier despre bugetul pe 2009, postat cu 7 zile mai târziu decât limita impusă de Cseke. Şi care nici nu se deschide!

Controversat de la instalare

Instalat la conducerea DSP în februarie 2009, Pîrcioagă susţinea că nu va fi un "director decorativ" şi că va "reinstaura legea în instituţie". Afirmaţiile sale au stârnit atunci amuzament, deoarece înainte el fusese, timp de 8 ani, director adjunct al DSP. Iar vorbele sale negândite arătau, că până să fie cel mai mare şef din instituţie, a tolerat, dacă nu chiar a participat la încălcarea legii.

O acuză care, pe faţă sau nu, continuă să-i fie adusă de medicii bihoreni. Cel mai vehement contestatar e acelaşi Dacian Foncea, care i-a şi cerut demisia. "Domnul Pîrcioagă îşi satisface poftele personale pe fondul unor complexe", a spus Foncea, explicând că singura preocupare a şefului DSP nu e sănătatea bihorenilor, ci blocarea oricărei şanse de însănătoşire a sistemului sanitar şi plantarea ca directori de spitale a colegilor lui de partid.

Foncea îşi menţine acuzaţiile şi acum, chiar dacă între timp a plătit cu funcţia. "Spitalele sunt ale bolnavilor, nu ale domnului Pîrcioagă, iar el e plătit din bani publici. Să-şi facă datoria pentru public!", spune el, la fel de hotărât. Doar e destulă boală peste tot, nu mai e nevoie şi de alţi viruşi, fie ei şi cu spate politic...

TRASEIST PORTOCALIU
Ca gâsca prin apă

Dacă nici măcar medicii nu pot spune ce specializare are actualul şef al DSP, Marius Pîrcioagă e cunoscut, în schimb, ca un personaj care a încercat mereu să-şi ascundă mediocritatea în politică şi în alte activităţi extramedicale.

Născut în Turnu Severin şi stabilit la Oradea prin căsătorie, şi-a început cariera ca membru PNL în anii '90, când a ajuns primar în comuna Curăţele. De acolo a plecat însă alungat de ţărani şi s-a refugiat ca "medic de întreprindere" la Pompieri în Zalău. La Oradea a revenit ca inspector la DSP, în timpul liber rotunjindu-şi veniturile ca medic la FC Bihor.

Pîrcioagă a avut grijă să-şi aranjeze şi fiica, Anamaria, găsindu-i o slujbă călduţă la Maternitatea Oradea, ca responsabil de comunicare. Culmea e că, la fel ca tatăl său, aceasta a reuşit ca în cei peste 3 ani de "activitate" să nu furnizeze nicio informaţie publică, nici personal, nici prin intermediul vreunui comunicat de presă. Deşi, cum se ştie, la Maternitate au fost destule scandaluri pentru care se cuvenea ca opinia publică să primească explicaţii.

Săptămâna trecută, preşedintele executiv al UDMR, Szabo Odon, a făcut cunoscut că, la negocierile pentru împărţirea funcţiilor de conducere din judeţ, înlocuirea lui Pîrcioagă a fost cerută şi de reprezentanţii Uniunii, care sugerau că predecesorul acestuia, doctorul Ritli Ladislau, ar fi o soluţie incomparabil mai bună. PDL s-a încăpăţânat, însă, să păstreze şefia DSP.