Ghici ciupercă ce-i? Record de intoxicări cu ciuperci în Bihor: Vânzătorii nu sunt nici măcar verificați de autorități (FOTO / VIDEO)

Toamna e sezonul ciupercilor, iar ploile abundente din ultima perioadă au dus la înmulţirea culegătorilor şi a comercianţilor care le vând la intrarea în pieţe, la colţ de stradă sau chiar pe internet, garantând, cu toţii, că marfa lor nu este otrăvitoare. 

Cumpărătorii merg pe încredere, riscându-şi propria sănătate şi a familiei. BIHOREANUL a descoperit că în Bihor nu există niciun vânzător autorizat, iar cei care cumpără ciuperci de la vânzătorii ambulanţi nu au nicio unitate atestată unde să poată să le verifice.

Există o lege

Comerţul cu fructe şi plante din flora spontană este permis cu autorizaţie specială eliberată de Ministerul Mediului, prin Agenţiile judeţene de Mediu. Aşa prevede Ordinul 410/2008 al ministerului, care, la articolul 14, arată şi că, în caz contrar, adică dacă nu au obţinut documentul, persoanele fizice pot culege ciuperci doar „pentru consum sau folosinţă proprie în familie”. 

Un alt act normativ stabileşte speciile de ciuperci care se pot culege din flora spontană. Este vorba despre Ordinul 246/2006 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale care cuprinde o anexă unde sunt înşirate 35 de feluri de ciuperci considerate comestibile. 

În Bihor, anul trecut, doar o singură persoană a cerut autorizaţie pentru recoltarea şi comerţul cu fructe şi plante din flora spontană. În acest an nu s-a mai deranjat nimeni.

Contrabandă cu... ciuperci 

Asta nu înseamnă, însă, că nu poți găsi ciuperci în comerț. Se vând pe internet, la intrarea în pieţe, pe marginea drumurilor, iar comercianţii se jură, toți, că sunt comestibile. „De 20 de ani culeg, doamnă”, „Astea sunt cele mai bune, au gust de carne de pui”, „N-ai gustat așa bunătăți”... Așa încearcă - și de multe ori reușesc - să-i ademenească pe clienți vânzătorii ambulanți de ciuperci care vin în Oradea. 

Echipaţi cu o cameră ascunsă, reporterii BIHOREANULUI au încercat să afle săptămâna trecută cât mai multe informații despre proveniența ciupercilor etalate lângă principalele pieţe orădene și experiența vânzătorilor în recunoașterea mărfii pe care o promovează. Şi nu doar atât, căci au și cumpărat din soiurile prezentate ca fiind violete false, ureche de iepure, bureți de rouă, cuci și oiene, cu intenţia de a le testa... 

Vrăjeala din piață

Primele ciuperci (foto) au fost cumpărate de la o femeie care își așezase marfa, adusă din Alparea, aproape de Piața Rogerius. „Cumpărați lila pereszke (violete false, n.r.), nu știți voi ce bune îs”, spune vânzătoarea. „Eu cumpăr numai ce știu, de aia iau champignon sau pitoance. Dacă vreți să luați altceva vă zic să le opăriți în apă fierbinte, cu pătrunjel. Dacă frunza se face maro, atunci îi bai mare”, îi sfătuiește o clientă a femeii pe reporteri, care aleg să cumpere, cu 20 lei, câte o pungă de lila pereszke și ureche de iepure, pe care comercianta susține că le-a cules de pe câmp. 

Lângă Piața Cetate, amatorii au de ales dintr-o varietate mai largă de ciuperci de pădure, aduse de familii din Alparea și Tășad. „Aseară le-am pregătit nepoților. Am o nepoțică de 3 ani, mai că se bătea cu noi pe mâncare, așa mult i-au plăcut. Au fost mulți care s-au otrăvit culegând prin pădure, la noi, dar eu îi culeg de când mă știu și n-am pățit nimica, că-i cunosc”, se laudă o femeie din Alparea, care susține că și-a cules marfa - bureți de rouă și clăpari - în urmă cu o zi. 

„Luați și oiene, că n-ați gustat așa ceva! Haideți, că vă dau la 10 lei kilogramul și numa’ le opăriți!”, ademenește un alt comerciant. Într-un final sunt alese câte o pungă din toate cele trei feluri, fără a avea însă o certitudine că ele sunt bune de mâncat. Pentru asta, BIHOREANUL a cerut sfatul instituţiilor statului care, teoretic, veghează la sănătatea publică şi siguranţa alimentelor.

Nu de alta, dar în alte judeţe din ţară, cum e Satu Mare, Maramureş sau Alba, controalele pe această temă se ţin lanţ, iar potrivit covasnamedia.ro, în Municipiul Sfântu Gheorghe, există chiar și specialişti micologi care verifică zilnic ciupercile vândute de comercianţii ambulanţi prin pieţe. În plus, există și un cabinet de specialitate unde oamenii pot să-şi ducă ciupercile cumpărate, pentru verificare gratuită, în vreme ce la noi, autoritățile par să fi scăpat cu totul de sub control problema.

Multe instituţii, niciun specialist 

Prima oprire a fost la laboratorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor. „Noi facem analize doar pentru a determina dacă nu sunt radioactive”, explică medicul, la fel ca şi colegii săi de la Direcţia de Sănătate Publică. 

Nici angajaţii Direcţiei Silvice Bihor - instituţie care are, culmea, propriul centru de recoltare şi magazine de desfacere a fructelor şi plantelor de pădure - nu s-au încumetat să-şi spună părerea despre ciupercile cumpărate. „Noi nu avem specialist. Şi nu e aşa simplu, sunt multe necunoscute. Eu nici nu ştiu cum aţi avut curajul să cumpăraţi. La ciuperci trebuie să te pricepi, să ştii de unde sunt culese, dacă nu sunt infestate, dacă sunt proaspete”, declară un silvicultor. 

Nici cei de la Direcţia Agricolă n-au fost de folos şi nici cei de la Oficiul Fitosanitar Bihor. „Ei pot verifica doar dacă sunt infestate de dăunători”, spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan.

Record de intoxicaţii 

În timp ce funcţionarii statului pasează problema de la unii la alţii, judeţul Bihor a înregistrat o premieră tragică: doar în luna septembrie 43 de persoane au ajuns la spital, dintre care 4 la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean Oradea, ca efect al consumului de ciuperci. 

Numărul este un record absolut, după cum spune directorul medical al spitalului, dr. Lucia Daina (foto). „Noi am sesizat încă din septembrie problema Direcţiei de Sănătate Publică, am solicitat să ia măsuri şi să atragă atenţia populaţiei să nu mai culeagă ciupercile pe care nu le cunosc şi să nici nu cumpere din locuri neautorizate. A fost emis un comunicat public pe această temă” a declarat directorul, pentru BIHOREANUL.

Controale? Vor fi... 

Avertismentele palide nu i-au speriat, însă, pe culegătorii amatori ori pe comercianții care își vând „recolta” fără teamă că şi-ar putea intoxica muşteriii. Cine ar putea să-i oprească? Inspectorii ANAF, inspectorii DSVSA, cei ai DSP, comisarii Gărzii de Mediu, Poliţia naţională şi cea locală, adică cei care pot sancţiona comerţul neautorizat sau care pune în pericol sănătatea publică. Însă fenomenul, se scuză responsabilii instituţiilor, e greu de stăpânit. 

„Avem constant acţiuni, în toate pieţele, i-am notificat inclusiv pe reprezentanţii Direcţiei Silvice Bihor, pentru că sunt culese din zonele aflate în administrarea lor”, spune Samuel Milian (foto), şeful Poliţiei Locale Oradea. Din luna iunie până în prezent, polițiștii locali au aplicat în medie 64 de sancţiuni, lunar, comercianţilor ambulanţi care vând fructe de pădure, ciuperci ori alte produse de provenienţă agricolă fără autorizaţie. „Pentru ocuparea domeniului public, amenda este de 1.000 lei, pentru comerţul neautorizat, între 500 şi 1.000 lei”, mai zice Milian. 

Bune şi nebune 

Cât despre ciupercile cumpărate de reporterii BIHOREANULUI, până la urmă au ajuns în pubelă. După o zi în care au fost plimbate de la o instituţie la alta, unele s-au deteriorat, altele s-au dovedit infestate de viermi ori alterate, căci fuseseră culese mult prea târziu şi pitite de comercianţi în pungi, profitând de neatenţia şi lipsa de cunoştinţe a cumpărătorilor. 

„Ciupercile se consumă proaspete. Cele alterate pot provoca probleme digestive, la fel ca şi ciupercile toxice”, a explicat orădeanul Szabo Claudiu (foto), pasionat de micologie, singurul care, în final, a analizat „cumpărăturile” reporterilor. 

În punga cu ureche de iepure, erau trei specii de ciuperci şi nici una din soiul declarat de vânzător, cucii, o parte din violetele false și oienele erau majoritatea fărâmiţate ori alterate. Singurii care au rămas întregi au fost bureţii de rouă, care, însă, micuţi fiind, n-au apucat să fie verificați, bucată cu bucată. „Cei care primesc, culeg sau cumpără bureţi de rouă trebuie să îi cunoască şi să îi verifice minuţios. Recent am surprins o bătrânică pe pajiştea dintre Oradea şi Sântandrei. Culegea bureți de rouă, dar a pus în pungă şi burete de rouă fals, care e toxic! Deci până şi cunoscătorii se pot înşela”, explică Szabo.

Mituri desfiinţate

Szabo desfiinţează şi numeroasele superstiţii legate de ciuperci şi testele care pot face diferenţa între cele comestibile şi cele toxice. „Ciupercile nu se corcesc, cea comestibilă nu preia toxine de la vecina toxică nici dacă plouă. Ciupercile pot fi mirosite, pot fi ținute cu mâna, toxinele nu trec prin piele, toxinele ajung în corpul uman doar prin ingerare”, spune el. 

Testele cu pătrunjel, ceapă, argint, care şi-ar schimba culoarea doar în prezența ciupercilor toxice, sunt de asemenea inutile, la fel și credinţa că cele tratate cu lapte, oţet, cele fierte ar putea rămâne fără toxine. „Eu recomand consumarea doar a ciupercilor de care suntem siguri”, spune Szabo. Adică, dacă ești înțelept, mănânci şi culegi doar ce cunoști...

Videoreportaj de Paul Lelea

SIMPTOME
Peste 200 de specii toxice

Potrivit unui comunicat transmis de Direcția de Sănătate Publică Bihor, în România există peste 1.600 de specii de ciuperci cu „pălărie” (n.r. - 2.500 potrivit Wikipedia), dintre care aproximativ 400 se cunosc a fi comestibile şi peste 200 specii toxice, unele dintre acestea din urmă putând fi confundate uşor cu cele bune.

Simptomele intoxicaţiei pot fi diferite, în funcţie de ciuperca ingerată. Cele mai periculoase sunt Buretele viperei (Amanita Phalloides), Buretele primăvăratic (Amanita verna) și Buretele tomnatic (Amanita virosa), precum şi Pălăria nebunului (Cortinarius orellanus), respectiv Pălăria ucigaşă (Cortinarius rubellus), iar asta pentru că primele simptome - greaţă severă, diaree, vărsături - apar târziu, la peste 8 ore de la consum, după care se pierd şi reapar la aproximativ 5 zile după ingerare, când deja toxinele au deteriorat ficatul, rinichii, pancreasul şi inima. 

Unele specii de ciuperci generează simptome de intoxicaţie în combinaţie cu alcoolul. Cele mai cunoscute sunt din genul Coprinus. În cazul apariției oricăror semne clinice după consumul de ciuperci, este necesară prezentarea imediată la unităţile de primiri urgenţe din spitale sau apelarea Serviciului de Ambulanţă. Amânarea prezentării la medic poate avea consecințe grave, chiar fatale.