Gestionarea deșeurilor în instituțiile de învățământ: Lecții din Japonia și România

Într-o lume tot mai conștientă de problemele ecologice, educația pentru gestionarea deșeurilor joacă un rol esențial în formarea unei societăți responsabile.

În acest articol, vom explora două modele de gestionare a deșeurilor în școli: cel din Japonia, cunoscut pentru implicarea activă a elevilor în curățenie și reciclare, și sistemul din România, oferind o comparație între cele două și reflectând asupra lecțiilor care pot fi învățate.

Gestionarea deșeurilor în școlile din Japonia

În Japonia, educația ecologică este integrată profund în viața școlară. Modelul japonez este bazat pe principiul implicării directe a elevilor în curățenie și gestionarea deșeurilor, cunoscut sub numele de „Osoji”. În loc să aibă personal de curățenie dedicat, elevii sunt responsabili pentru curățarea sălilor de clasă, a coridoarelor și a altor zone ale școlii.

Aspectele cheie ale sistemului japonez includ:

- Responsabilitatea elevilor: Elevii sunt împărțiți în grupuri și au responsabilități specifice pentru curățenie și gestionarea deșeurilor. Acest sistem promovează un sentiment de răspundere și respect pentru spațiul comun.

- Educație ecologică: Elevii sunt instruiți să sorteze deșeurile în categorii precum hârtie, plastic, metal, sticlă și deșeuri organice. Această practică îi ajută să dezvolte obiceiuri de reciclare durabile.

- Participare activă: Implicarea directă a elevilor nu doar că ajută la menținerea curățeniei, dar le oferă și un sentiment de apartenență și realizare.

- Timpul de curățenie: În Japonia, există întotdeauna un „timp de curățenie”. Elevii nu curăță doar sălile de clasă, ci și coridoarele și toaletele. Acest concept nu este întâlnit în alte țări, unde echipele de curățenie sunt angajate pentru a curăța după ce elevii pleacă de la școală. În școlile japoneze, curățenia este considerată o parte a educației. Conform liniilor directoare ale guvernului, scopul este ca elevii să învețe cum să curețe lucrurile din jurul lor și să aplice aceste abilități în viața de zi cu zi. De asemenea, se menționează că acest proces dezvoltă bunătatea și responsabilitatea elevilor. Prin curățarea locurilor din școală, elevii învață să aibă grijă de bunurile lor și dezvoltă obiceiuri de curățenie care se extind și în afara școlii. Acest timp de curățenie promovează utilizarea prelungită a birourilor, scaunelor și sălilor de clasă și încurajează elevii să se gândească la cei care vor folosi aceste facilități după ce termină anii de școală. De asemenea, unele persoane consideră că timpul de curățenie oferă oportunitatea de a se concentra asupra lor înșiși și ajută la menținerea calmului, beneficiind astfel și de mindfulness.

Gestionarea deșeurilor în școlile din România

În România, abordarea gestionării deșeurilor în școli variază semnificativ de la o instituție la alta. Deși conștientizarea ecologică a crescut în ultimele decenii, multe școli încă nu au implementat un sistem uniform de colectare separată a deșeurilor sau implicare directă a elevilor în curățenie.

Aspectele comune ale sistemului românesc includ:

- Personal de curățenie: În multe școli din România, personalul de curățenie este responsabil pentru menținerea curățeniei și gestionarea deșeurilor. Elevii nu sunt în general implicați direct în aceste sarcini.

- Proiecte ecologice: Unele școli au inițiat proiecte de educație ecologică și campanii de reciclare, dar aceste inițiative nu sunt încă răspândite în mod uniform în întreaga țară. De asemenea, nu au continuitate: după ce se termină o astfel de campanie elevii revin la obiceiurile vechi, care nu sunt deloc prietenoase din punct de vedere al protecției mediului și al dorinței noastre de a învăța colectarea separată a deșeurilor pe 5 fracții încă de la grădiniță.

- Lipsa uniformității: Abordările variază în funcție de resursele și politicile locale, iar unele școli pot avea programe mai avansate de reciclare și educație ecologică decât altele.

Experiența AVE BIHOR SRL și ECO BIHOR SRL

ECO BIHOR SRL (operator licențiat al CMDJ Bihor, CMID Covasna, CMID Harghita) și AVE BIHOR SRL (operator licențiat de colectare, transport și tratarea deșeurilor în județele Bihor și Mureș) au în vedere implementarea unui management al deșeurilor la standarde europene, cu atenție sporită asupra protejării mediului și un partener real în construirea unui viitor durabil. Ne dorim să atingem performanțe optime în sortarea deșeurilor reciclabile pentru a crește gradul de reciclare a acestor tipuri de deșeuri și pentru a atinge rezultate optime de reciclare.

Obiectivul general al companiilor AVE BIHOR SRL și ECO BIHOR SRL este de a îmbunătăți gestionarea deșeurilor și de a controla poluarea, pentru a proteja sănătatea umană și pentru a îmbunătăți calitatea mediului din România. Aceste obiective le-am putea atinge dacă majoritatea cetățenilor ar fi la fel de conștienți de creșterea cantităților de deșeuri generate de consumerism.

AVE BIHOR SRL și ECO BIHOR SRL au depus eforturi considerabile pentru a dota școlile și sălile lor de clasă cu recipiente de colectare a deșeurilor pe 5  fracții (Hârtie / Carton, Plastic / Metal, Sticlă, Bio, Rezidual). Cu toate acestea, nu am observat o creștere semnificativă a colectării separate în aceste instituții. Problema principală identificată a fost lipsa de implicare activă din partea cadrelor didactice, comparativ cu eforturile susținute ale companiilor.

Comparație și lecții de învățat

Modelul japonez de implicare a elevilor în curățenie și gestionarea deșeurilor oferă lecții valoroase pentru alte țări, inclusiv România. În timp ce Japonia a integrat aceste practici în cultura școlară, România poate beneficia de adoptarea unor practici similare, adaptate la contextul local. Implementarea unor programe educaționale despre reciclare și implicarea activă a elevilor în gestionarea deșeurilor ar putea contribui la dezvoltarea unui sentiment mai mare de responsabilitate ecologică și la îmbunătățirea curățeniei în școli și a colectării separate a deșeurilor, ceea ce duce către un grad de reciclare semnificativ.

Concluzie

Gestionarea deșeurilor în școlile din Japonia și România reflectă diferite niveluri de integrare a educației ecologice în viața școlară. În timp ce Japonia oferă un model de implicare activă a elevilor, România are oportunitatea de a învăța și adapta aceste practici pentru a îmbunătăți educația ecologică și gestionarea deșeurilor.

Schimbarea începe cu noi!

AVE BIHOR