Instituţia care reprezintă avocaţii din Bihor străluceşte prin opacitate, iar conducerea ei, teoretic dedicată legii, o nesocoteşte după bunul plac. BIHOREANUL vă prezintă o speţă inedită, despre felul în care conducerea Baroului răstălmăceşte legile pentru a "îngropa" urmele singurei sesizări disciplinare depuse împotriva unui membru al său de un magistrat.
Insultat de avocatul Răzvan Doseanu, procurorul Cristian Ardelean l-a reclamat Baroului, care a clasat dosarul fără să-i comunice de ce, iar când magistratul a cerut "motivarea", decanul Adrian Stancu l-a refuzat invocând că nu o solicitase conform... Legii privind accesul la informaţiile de interes public. Când aceeaşi solicitare a avut-o şi BIHOREANUL, Stancu a recidivat, inventând o chichiţă penibilă. O poveste despre inventivitatea oamenilor legii care se agaţă de "virgule" imaginare, pentru a le eluda spiritul...
Ireconciliabili
Interesul BIHOREANULUI pentru sesizarea procurorului Ardelean a fost suscitat de faptul că acesta l-a acuzat pe avocatul Răzvan Doseanu (foto), între altele, de depăşirea limitelor libertăţii de exprimare ale profesiei şi mimarea "jurnalismului".
Procuror DNA Oradea până în ianuarie 2019 - când la fel ca alţi patru colegi a fost revocat după ce Doseanu a publicat faimoasa înregistrare făcută cu un an înainte în sediul instituţiei, surprinzând o discuţie a anchetatorilor despre "cum să bage frica" în judecătorii care achită în serie inculpaţii pentru corupţie - Ardelean şi-a atras supărarea lui Doseanu, prima oară, în noiembrie 2018.
La acea vreme, nu mai puţin faimoasa Secţie specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îl înştiinţase pe avocat că a clasat un dosar în care acesta - împreună cu judecătorul Antik Levente de la Curtea de Apel şi cu soţia acestuia, Cristina Antik - fusese "supravegheat tehnic" de DNA Oradea, sub suspiciunea "pasării" unei mite de 50.000 euro pentru ca unul dintre clienţii săi, fostul preşedinte al CJ Bihor Alexandru Kiss, să fie făcut scăpat într-un dosar de corupţie, cu şpăgi de 4 milioane de euro.
"Rechizitoriul"
Soluţia Secţiei speciale a fost intens mediatizată ca o dovadă că procurorii fac "poliţie politică", Doseanu anunţând pe site-ul luju.ro, declarat anti-DNA, că "am timp şi bani şi ştiu ceva carte ca să mă ocup (legal, evident) de toţi şobolanii care s-au crezut Dumnezei". Etichetarea este, de altfel, primul "capăt de acuzare" al sesizării pe care procurorul Ardelean a înregistrat-o la Baroul Bihor în septembrie 2019, acuzându-l pe avocat de abateri disciplinare.
Ca probe, procurorul a ataşat diverse "declaraţii jgnitoare" făcute pe site-ul www.doseanu.ro şi pe pagina de Facebook Doseanu şi asociaţii. De exemplu, avocatul afirmase că procurorii DNA sunt "o gaşcă penală" şi l-a poreclit "Paradelean" fiindcă ar fi "paradit" dosare, adică a fabricat probe.
Doseanu a făcut spectacol şi în sălile de judecată: în procesul unei cliente inculpate pentru evaziune fiscală, Nela Secară, avocatul a susţinut, fără nicio probă, că a existat "un plan infracţional pus la cale de procurorul Ardelean" împotriva acesteia, iar în altul, apărând un client arestat pentru ultraj, a pretins eliberarea acestuia pe motiv că şi procurorii DNA Oradea sunt liberi. În fine, avocatul "a proferat şi ameninţări făţişe la adresa mea şi a unor colegi, postând pe Facebook că urma să publice noi dezvăluiri, înregistrări, documente etc, cu scopul de a ne decredibiliza", a reclamat procurorul.
"Este interzis"
Cristian Ardelean (foto) a explicat în sesizare că nu putea reacţiona public, dată fiind "obligaţia de rezervă a magistraţilor", şi a arătat că dacă avocatul era cu adevărat convins că el ar fi încălcat legea, "ar fi trebuit să sesizeze organele în drept" şi să prezinte probe, nu să lanseze acuzaţii fără acoperire.
Conform Legii 51/1995 privind Statutul avocatului, avocaţii "răspund disciplinar pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia", fiindu-le interzis "să folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei", precum şi "dezvăluirea directă sau indirectă de fapte, date sau situaţii protejate de secretul profesional, incitarea la litigiu sau conflict, folosirea unor expresii ce presupun discreditarea, denigrarea şi dispreţuirea".
Ardelean a arătat că, prin publicarea unor înregistrări şi folosirea unor expresii deplasate, Doseanu s-a "erijat în jurnalist", deşi deosebirea dintre avocat şi jurnalist e fundamentală: avocatul este "protagonist în sistemul judiciar, implicat direct în funcţionarea acestuia", aşadar nu poate face afirmaţii "în lipsa unei baze factuale solide" şi nici "să profereze insulte" sub pretextul libertăţii de exprimare.
În acest sens, procurorul a invocat şi Hotărâri CEDO, una statuând că "avocatul nu poate fi asimilat unui jurnalist", deci "nu poate beneficia de aceeaşi libertate de exprimare", alta consfinţind ca justă amendarea unui avocat care jignise un magistrat, deoarece criticile avocaţilor privind funcţionarea Justiţiei "nu pot depăşi limite menite să protejeze sistemul judiciar de atacuri gratuite, nefondate şi ofensatoare, care ar putea fi motivate doar de strategia de a muta dezbaterea judecătorească în domeniul mediatic". Tactică folosită inclusiv de Doseanu...
Ca simplu "cetăţean"
După primirea sesizării, Consiliul Baroului a numit un avocat raportor care să cerceteze cazul, iar în 25 noiembrie 2019, în baza unei propuneri a acestuia, a adoptat o hotărâre de clasare, considerând că "toate comentariile" lui Doseanu erau "opinii personale exprimate în calitate de cetăţean investigat în mai multe dosare ale DNA". De asemenea, Consiliul a hotărât că "din comentariile postate" nu rezultă că Doseanu "ar fi oferit servicii de asistenţă juridică", adică n-a urmărit să-şi înmulţească clientela, iar prestaţiile acestuia din instanţă nu au încălcat obligaţia "de a pleda cu demnitate", nefiind amendat pentru "nerespectarea solemnităţii şedinţelor de judecată".
Baroul i-a comunicat lui Ardelean hotărârea de "achitare" abia în mai 2020, când acesta a solicitat-o, dar fără a-i pune la dispoziţie şi rezoluţia avocatului raportor, pentru a o putea ataca la Uniunea Naţională a Barourilor. Mai mult, când procurorul a insistat, solicitând-o expres, decanul Adrian Stancu i-a transmis să facă o cerere în baza... Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, deşi ar fi trebuit să-i răspundă în baza Legii 233/2002 privind soluţionarea petiţiilor.
Decan cu fumuri
Dat fiind caracterul inedit al speţei, BIHOREANUL a solicitat Baroului, prin decanul Adrian Stancu, atât identitatea avocatului raportor, cât şi soluţia de clasare propusă de acesta şi însuşită de Consiliul Baroului.
Reacţia? O batjocură la adresa legii. Întâi, pur şi simplu decanul nu a răspuns apelurilor telefonice şi SMS-urilor. După o săptămână, deşi reporterul şi-a exprimat disponibilitatea să primească personal informaţiile în cadrul unei întâlniri directe, a cerut să i se trimită o solicitare în baza Legii 544. După încă o săptămână, deşi solicitarea i-a fost trimisă prin e-mail, cu menţiunea că răspunsul este aşteptat pe aceeaşi cale, Stancu a refuzat, trimiţând prin poştă o comunicare în care pretinde, aberant, că solicitarea nu ar îndeplini condiţiile legii, fiindcă "cererea formulată nu a fost însuşită prin semnătură" de reporter, lipsindu-i... semnătura electronică.
Pe lângă lege
Răspunsul trimis de decanul Baroului prin poştă, ca în secolul trecut, dovedeşte nu doar o rea credinţă abuzivă, ci şi o jenantă necunoaştere a legilor pe care le-a invocat. În realitate, conform Legii 544/2001, principalul instrument de lucru al jurnaliştilor, nu există absolut nicio obligaţie ca aceştia să utilizeze semnătura electronică atunci când solicită informaţii.
Mai mult, normele de aplicare a legii prevăd că "dacă informaţiile de interes public solicitate sunt disponibile în format editabil, la cererea solicitantului acestea vor fi furnizate şi în acest format", deci solicitării făcute prin e-mail trebuia să-i dea un răspuns tot prin e-mail. Şi tot ele arată, la fel de limpede, că "lipsa semnăturii olografe de pe solicitarea de furnizare a informaţiilor de interes public nu poate constitui un motiv de nefurnizare a informaţiilor solicitate". Aceeaşi lege prevede, de asemenea, că refuzul comunicării unor informaţii trebuie comunicat în cel mult 5 zile, motivat, ceea ce decanul Baroului a făcut cu o întârziere de două săptămâni şi motivând-o eronat, cu o trimitere la Legea privind semnătura electronică.
Poate şi mai penibil, atât pentru decan, cât şi pentru aceştia, este că Stancu i-a convocat pe membrii Consiliului Baroului pentru a decide răspunsul neprofesionist. Mai ştii, poate n-a vrut să se acopere doar el de ridicol, ci să-l împartă cu confraţii, în ideea că, aşa, paguba e mai mică...
ACUZE MENŢINUTE...
... apărare prin tăcere
Privat de dreptul de a cunoaşte conţinutul propunerii făcute de avocatul raportor în baza căreia Consiliul Baroului a clasat sesizarea împotriva avocatului Răzvan Doseanu, procurorul Cristian Ardelean este nemulţumit atât de felul în care Baroul a secretizat motivarea, cât şi de hotărârea în sine.
"Baroul a emis o hotărâre privind o acuză pe care eu nu am formulat-o, şi anume că prin postările pe Facebook avocatul Răzvan Doseanu ar fi oferit asistenţă juridică, dar nu s-a pronunţat asupra aspectelor pe care le-am sesizat, şi anume că a săvârşit abateri disciplinare prin postările insultătoare", a declarat Ardelean.
Solicitat, la rându-i, să-şi prezinte punctul de vedere, Doseanu a refuzat orice declaraţie pe această temă.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.