URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 20 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă te iei după iubitorii de clorofilă, în Oradea s-a defrișat în ultimii ani o suprafață egală cu jumătate din Pădurea Amazoniană. De la Primărie ți se va spune că în ultimii 10 ani abia au dispărut doi copaci și o creangă, și aceea din cauza furtunii de anul trecut...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
12 Martie 2023, 09:33

Francezul din Mișca: Cine este Serge, străinul care, de peste 30 de ani, vine an de an cu ajutoare pentru oamenii de la țară (FOTO)

Francezul din Mișca: Cine este Serge, străinul care, de peste 30 de ani, vine an de an cu ajutoare pentru oamenii de la țară (FOTO) AMINTIRI DE PE MOTOCICLETĂ. Cu prilejul vizitei făcute săptămâna trecută în Bihor, Serge Grandvaux a fost invitat la o serată literară organizată de asociația Pro Bambini și revista Familia. Oaspetele a citit din una dintre cărțile sale, „Scrisori către prietenul meu motociclist”, povestind cum a obținut permisul pentru motocicletă la 54 de ani, iar de atunci a început să vină în Bihor și pe două roți
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

La 33 de ani de la căderea comunismului, românii au încă vie amintirea Revoluţiei şi a primilor ani de libertate. Mai rar au, însă, ocazia să afle cum i-au văzut străinii pe atunci. "Mizerie, sărăcie, frică", aşa descrie atmosfera francezul Serge Grandvaux, ajuns prima oară în Bihor în vara lui 1990. 

Impresionat de sărăcie, a revenit aici în fiecare an, mereu în satul Mişca, aducând ajutoare de la compatrioţi: haine şi alimente, medicamente şi jucării, chiar şi utilaje agricole ori cereale. După mai bine de trei decenii, încă este un binefăcător pentru săteni.

Agricultori, în sprijinul ţăranilor

Serge Grandvaux (75 ani) îşi aminteşte dimineaţa îngheţată de decembrie când, pe drum spre liceul din oraşul francez Mouchard, unde era profesor de economie, programul de divertisment de la radio a fost brusc întrerupt. Pe un fundal de ţipete şi zgomote de arme automate, ascultătorii aflau că în România începuse o revoluţie anti-comunistă. Nu bănuia în acea dimineaţă că el însuşi va porni, peste câteva luni, într-o aventură românească.

Mai mulţi agricultori din regiunea Arbois au decis să sară în ajutorul românilor, iar în februarie 1990 au trimis un convoi umanitar. Un prieten de-ai lui Serge, ungur de origine, a ales destinaţia: satul Mişca din comuna Chişlaz, Bihor. "Era aproape de graniţă şi a bănuit că este un sat maghiar", explică francezul, pentru BIHOREANUL.

"Un şoc teribil"

Serge n-a participat la această călătorie, dar a văzut înregistrările video făcute de prietenul său. "Când au ajuns în sat, cu camioneta plină cu haine şi mâncare, sătenii au intrat rapid în case, pentru că le era frică, nu ştiau dacă nu cumva era Securitatea. Filmările mi-au provocat un şoc teribil. Mizeria, sărăcia, frica erau peste tot", îşi aminteşte străinul.

Atunci a decis că vrea şi el să ajute, iar în august 1990, pe lângă camioneta trimisă de agricultori, Serge a venit cu maşina personală, plină cu obiecte folositoare. Un profesor din Mişca era singurul localnic vorbitor de franceză şi i-a ajutat pe străini. "Mişi mi-a devenit prieten bun. Şi astăzi, când vin în Bihor, dorm doar în casa lui", spune Serge.

Din poartă în poartă

Îşi aminteşte că, la acea primă vizită, localnicii au fost chemaţi pe ora 8 la căminul cultural, ca să primească haine. "La 5 dimineaţa, deja stăteau la coadă".

Fiecare sătean a putut să-şi aleagă ce haine dorea, dar nu prea multe, ca să le rămână şi altora. "Cel mai greu era să-i spun unui copil care avea mai multe jucării în mână că poate lua doar una", îşi aminteşte francezul. 

Alimentele le-au împărţit din poartă în poartă, Mişi ştiind câte persoane locuiesc în fiecare casă. "Am pus pachetele într-o căruţă trasă de cal, cu care ne-am oprit la fiecare casă". Nu voiau să înmâneze donaţiile decât personal, ca să aibă certitudinea că fiecare îşi primeşte partea.

"Viaţă grea şi nedreaptă" 

Reîntorşi în Franţa, Serge şi prietenii săi au înfiinţat o asociaţie, "Un canton pentru un sat" (cantonul fiind echivalentul unei comune în Franţa), şi au organizat baluri, serate şi "brocante" (pieţe la care oamenii puteau vinde orice), ca să strângă ajutoare pentru Mişca. 

Pentru că li s-a reproşat că ajută doar ungurii, au adunat donaţii şi pentru Chişlaz, sat locuit de români. "An de an, am venit în Bihor cu două camioane. Am adus alimente, haine, medicamente, dar şi utilaje agricole sau grâu pentru însămânţat. După anii 2000, am adus şi calculatoare şi am ţinut cursuri pentru elevii din sat, ca să le folosească", povesteşte francezul. 

Ce l-a determinat? "În sat erau multe persoane de vârsta mea, dar care arătau mult mai bătrâne. Fiecare bărbat sau femeie arăta, de fapt, cu 10-15 ani mai în vârstă decât era. Mulţi erau desculţi, cu picioarele crăpate, şi mi-am dat seama că au dus o viaţă grea şi nedreaptă", explică Serge. El, care a trăit în libertate, s-a simţit dator să ajute.

Ani la rând i-a şi fotografiat pe săteni, iar imaginile le-a expus în Franţa şi într-un album tipărit (foto). De asemenea, a scris despre ei într-o revistă lunară din regiunea Loire, unde era corespondent.

Bani pentru elevi

Serge continuă să vină cel puţin o dată pe an la Mişca, la prietenii săi Mişi şi Zsuzsa, dar niciodată cu mâna goală. 

Aşa a făcut şi săptămâna trecută. "Eu şi câţiva prieteni am adunat bani şi am adus câte 270 de euro pentru fiecare dintre cele trei şcoli din Mişca şi Chişlaz, bani cu care profesorii pot cumpăra rechizite", zice francezul. An de an, fac aceeaşi donaţie.

Serge vrea să vină în continuare în Bihor, pentru că îi plac oamenii locului. A constatat că România a evoluat mult în ultimele trei decenii, dar e mâhnit că sărăcia încă nu a dispărut. Mişca, Chişlaz şi alte sate încă au nevoie de ajutor...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6625 RON
  • 1 EUR = 4.9763 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON