Întâi ar fi trebuit terminat pasajul suprateran de pe centură, din dreptul cimitirului. Măcar aşa orădenii ar mai fi avut o variantă de ocolire a centrului oraşului. Apoi ar fi trebuit finalizată noua linie de tramvai. Mai mult, tramvaiul ar trebui să fie un metrou de suprafaţă, în aşa fel încât maşinile să nu poată circula peste linii. Abia apoi ar fi trebuit să ne apucăm de pasajele din centru.
Numai că la noi nimic nu merge ca la carte. Pentru o aprobare de la Bucureşti se stă trei ani, constructorii se focusează pe alte obiective, proiectele sunt varză şi, în plus, mai intervin şi prostiile funcţionarilor din administraţia locală.
L-am sfătuit pe un clujean să încerce să amâne vizitarea oraşului pentru că, din cauza şantierelor, Oradea e blocată. Mi-a spus că la noi e bine, că măcar avem o perspectivă după ce se termină lucrările. Lucrări care la ei nici măcar n-au început.
Eu mi-am pierdut de mult speranţa că voi apuca să locuiesc într-un oraş fără şantiere. Cât timp oraşul e viu şi se dezvoltă vom avea macarale, buldozere şi constructori, pentru ca infrastructura să ţină pasul cu extinderea municipiului.
Aşa că pe cei care-l înjură pe Bolojan i-aş sfătui să-şi drămuiască sudalmele, să le ajungă măcar două cincinale de acum înainte. Oricum, prefer zgomotul şi aglomeraţia din oraş liniştii adânci de pe aeroport.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.