Elevi, studenți și părinți cer reintroducerea unui prag minim de incidență pentru școli

Reintroducerea unui prag minim de incidență pentru a decide dacă școala se desfășoară online sau față în față este cerută de șapte organizații neguvernamentale care reprezintă elevi, studenți, tineri, părinți și alți activiști din educație, scrie site-ul edupedu.ro.

De asemenea, ele solicită introducerea testării obligatorii pe bază de salivă pentru profesori și angajații școlilor.

Doleanțele se regăsesc într/o scrisoare comună, transmisă ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, și ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. ONG-urile mai menționează, printre solicitări, modificarea numărului de elevi infectați la care se decide carantinarea unei clase. Faptul că o clasă rămâne, în prezent, deschisă și după apariția a două cazuri, urmând să se închidă la al treilea caz, este descris drept „cinic”.

Principalele cereri ale organizațiilor, formulate în scrisoarea deschisă: adoptarea unui algoritm sau unei matrici de calcul în baza căruia/căreia să se decidă scenariul de funcţionare a unei şcoli; reintroducerea pragului de incidență a infectării într-o localitate în stabilirea scenariilor; modificarea numărului de elevi infectați la care se decide carantinarea unei clase; introducerea obligativităţii testării pe bază de salivă pentru toţi elevii şi pentru întregul personal din învăţământ; dotarea şcolilor cu materialele sanitare necesare şi adoptarea unei instrucţiuni la nivelul Ministerului Sănătăţii.

Scrisoarea integrală:

Cel de-al cincilea val epidemic se află în plină evoluție a numărului de cazuri de COVID-19, din păcate, sistemul educațional se regăsește încă în plin declin.

Într-un astfel de context compromițător, Consiliul Național al Elevilor reiterează solicitarea de stabilire a unui prag minim de incidență al localităților la care cursurile cu prezență fizică în unitățile de învățământ să fie suspendate. Greșelile din trecut ne-au demonstrat, în timpul a mai bine de doi ani de pandemie, că, pentru sistemul educațional românesc, impredictibilitatea și lipsa de asumare a unor decizii ferme și adaptate nu au reușit decât să degradeze atât calitatea învățământului, cât și siguranța sanitară a elevilor, a profesorilor și a familiilor acestora.

În prezent, fiecare comunitate locală și fiecare unitate școlară se confruntă cu probleme specifice, cu un număr de infectări diferit și, cu atât mai mult cu cât analizăm obiectiv, cu serie de particularități specifice de la caz la caz. Numărul îmbolnăvirilor, infrastructura școlară, resursele umane, rata de vaccinare și disponibilitatea sistemului medical sunt doar câteva dintre criteriile variabile care ar trebui să construiască profilul deciziilor ideale, descentralizate, potrivit fiecărei comunități locale. 

Din grijă pentru elevii pe care îi reprezintă, din solidaritate pentru cadrele didactice care depun eforturi substanțiale în procesul de predare-învățare-evaluare, dar mai ales din respect pentru întreaga comunitate, Consiliul Național al Elevilor și organizațiile semnatare revin cu o serie de propuneri adresate celor două ministere direct răspunzătoare de funcționalitatea sistemului educațional în vreme de pandemie, respectiv Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

Așadar, solicităm: 

Adoptarea unui algoritm/unei matrici de calcul în baza căruia/căreia să se decidă scenariul de funcţionare a unei şcoli
Rata de vaccinare a elevilor şi a profesorilor, incidenţa din localitate, suprapopularea claselor, utilizarea transportului în comun de către populaţia şcolară sunt doar câțiva dintre parametrii care ar trebui să stea la baza deciziei de închidere/deschidere a unei școli în format fizic. Istoria ultimilor doi ani ne arată că nu sunt suficiente măsuri singulare atunci când vine de vorba de descentralizare, iar toți itemii enumerați mai sus și alții care pot fi stabiliți de experții epidemiologi sunt elementari atunci când vine vorba de siguranța elevilor.

De asemenea, punem accent pe necesitatea elaborării și definirii unor scenarii adaptate pe care școlile să le poată aplica rapid în cazul degenerării situației îmbolnăvirilor, atât în format fizic, cât și online – Ministerul Educației are datoria de a crea o serie de recomandări metodologice care să reprezinte un sprijin pentru școlile care își vor continua activitatea didactică în spațiul online.

În același timp, e foarte important ca elevii din învățământul profesional, tehnic și vocațional să aibă posibilitatea de a participa la orele de practică/atelier în format fizic, indiferent de rata de infectare a localității sau de scenariul de funcționare a școlii. Totodată, cunoscând limitele școlii online, considerăm oportun ca elevii din învățământul special, precum și cei din clasele terminale (a VIII-a/a XII-a) să poată să vină la școală, de asemenea, cu prezență fizică, indiferent de scenariul unității de învățământ, dacă părinții decid acest lucru.

Reintroducerea pragului de incidență a infectării într-o localitate în stabilirea scenariilor
La momentul de față, regulile stabilite prin ordin comun al Ministerului Educației și al Ministerului Sănătății pot aduce unitățile de învățământ în două situații fără scăpare: fie se închid toate școlile dintr-un județ, în bloc, din cauza suprasolicitării paturilor de la ATI, deși vor exista localități cu zero rată de infectare, fie, din contră, vor exista localități cu incidențe alarmante, iar școlile de acolo vor rămâne deschise strict din considerentele capacității spitalicești. 

Este absolut necesar ca pragul de incidență al unei localități să rămână în continuare un criteriu de suspendare/reluare a activității în format fizic, astfel încât deciziile care se adoptă să fie corelate cu gradul de răspândire comunitară a COVID-19.

Modificarea numărului de elevi infectați la care se decide carantinarea unei clase
La acest moment, ordinul comun prevede, într-un mod cinic, faptul că o clasă rămâne deschisă în format fizic la apariția a unul sau două cazuri în decurs de 7 zile, urmând a se închide abia la cel de-al treilea caz. Astfel, vor putea exista situații în care colegul de bancă al unui elev să fie infectat, iar celălalt să fie nevoit să vină la școală în continuare, fără a avea nici măcar posibilitatea de a continua în regim online pentru a se proteja pe sine și pe cei din jur de o eventuală declanșare a focarului.

În condițiile în care infrastructura școlară nu permite o distanțare suficientă între elevi și, de multe ori, nici măsuri minime de siguranță (măști, dezinfectant etc.), clasele se vor transforma în veritabile nuclee de răspândire a virusului. De aceea, solicităm menținerea regulii conform căreia, la apariția unui caz de COVID-19 într-o clasă, toată clasa să treacă în regim online timp de două săptămâni, cu posibilitatea testării după 8 zile, precum și declararea întregii clase ca persoane-contact direct cu cel infectat. 

Totodată, elevii ar trebui să aibă posibilitatea trecerii în online dacă sunt suspecți de COVID-19 și prezintă simptomatologie specifică, ori dacă sunt contacți direcți cu o persoană infectată. La momentul de față, legislația permite trecerea în online doar a celor confirmați cu COVID-19, nu și a celor suspecți, motiv pentru care sunt nevoiți fie să riște și să vină la cursuri, fie să absenteze de la școală și să piardă conținuturi.

În același timp, atragem atenția asupra necesității stabilirii unei proceduri de stabilire a scenariului de funcționare a unei școli în funcție de infectările din rândul cadrelor didactice, pentru că, la momentul de față, singura metodă de trecere în online o clasă sau o școală în această situație este ca profesorul să declare la DSP întregul colectiv ca fiind contact direct, lucru rar întâlnit.

Introducerea obligativităţii testării pe abază de salivă pentru toţi elevii şi pentru întregul personal din învăţământ
Testarea non-invazivă reprezintă principalul etalon în identificarea cazurilor precoce de infectare cu COVID-19. De aceea, este nevoie de o procedură mult mai clară de administrare a testelor, astfel încât acestea să fie disponibile pentru elevi și profesori bisăptămânal. De asemenea, este necesar ca elevii să aibă datoria de a-și autoadministra testul în clasă (cel puțin în cazul elevilor de gimnaziu și de liceu), astfel încât să existe garanția că se utilizează corect.

Pentru că Ministerul Sănătății a spus în repetate rânduri faptul că aceasta nu e o procedură medicală, e necesar ca testarea să aibă loc în sala de clasă, sub supravegherea profesorului, fără a afecta în vreun fel durata orei de curs. 

De asemenea, autoritățile statului direct implicate în procedura de licitație, livrare și control al testelor de salivă (ONAC, CNSC, IGSU, Corpul de Control al Prim-ministrului) ar trebui să clarifice stadiul acestora și să comunice public când va fi soluționată problema lipsei lor din unitățile de învățământ. 

Dotarea şcolilor cu materialele sanitare necesare şi adoptarea unei instrucţiuni la nivelul Ministerului Sănătăţii
Ministerul Sănătății ar trebui să elaboreze un protocol stabil de igienizare și dezinfectare după fiecare schimb de clase, pentru ca personalul nedidactic al școlii să știe cum să procedeze pentru a preveni răspândirea virusului. Mai mult, Guvernul ar trebui să își mențină poziția și să distribuie în școli măști chirurgicale, inclusiv de tip FFP2, către elevi și profesori.

De asemenea, este necesară pilotarea unui program de tipul „testare în curtea şcolii”, prin intermediul căruia, în zilele de weekend, în baza unei cereri prealabile, elevii şi personalul didactic să aibă posibilitatea de a se testa gratuit împotriva COVID-19, prin teste rapide antigen administrate de personal specializat din cadrul DSP – cu prioritate în unităţile de învăţământ care nu dispun de un cabinet medical dotat cu astfel de teste. Aceste centre vor funcționa ocazional, în funcție de cererile venite din partea comunității școlare și nu vor implica niciun cost din partea beneficiarilor. 

Așadar, vă rugăm să luați în calcul aspectele prezentate mai sus și să demarați consultări cu toate instituțiile și entitățile responsabile de gestionarea pandemiei în școli, pentru ca elevii, părinții și profesorii să nu fie în niciun fel afectați.

Inițiator: 

Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

Consiliul Tineretului din România (CTR)

Organizația Salvați Copiii România

Fundația World Vision România

Părinții cer schimbare – grup civic

Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL).