Dr. Gheorghe Carp, candidat PNL Bihor, își dorește o nouă lege a spitalelor: „Nu consider Senatul un cimitir al elefanților”

De 37 de ani în sistemul medical din Bihor, dr. Gheorghe Carp a trecut de la statutul de medic de circumscripţie la cel de chirurg la Spitalul de Copii, a fost vreme de 5 cinci ani manager al Spitalului Municipal, iar de 8 ani conduce Spitalul Judeţean. Timp de 4 ani a fost viceprimar în echipa lui Ilie Bolojan, axându-se în principal pe modernizarea sistemului de sănătate orădean. Pandemia a făcut din doctorul Carp şeful tuturor spitalelor din judeţ, iar el a reuşit cu o mână fermă să menţină funcţional sistemul de sănătate bihorean.

"De ce să nu constituim noi, bihorenii, exemplu de bune practici şi în domeniul sănătăţii?"

- Azi medicii sunt consideraţi nişte eroi în ochii opiniei publice. În schimb, parlamentarii sunt pe ultimul loc la capitolul încredere. Ce v-a făcut să renunţaţi la statutul de manager pentru a deveni senator?

- Mie îmi plac provocările. Puteam rămâne chirurg pediatru, dar simţeam că pot da mai mult comunităţii. Mi-a prins bine şcoala din Primăria Oradea şi acolo am avut revelaţia faptului că, în ciuda tuturor piedicilor, lucrurile se pot schimba în bine. Dacă modelul Ilie Bolojan este preluat, e drept că încă timid, de primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene, de ce să nu constituim noi, bihorenii, exemplu de bune practici şi în domeniul sănătăţii?

- Cum credeţi că veţi putea schimba lucrurile în Senat, cunoscut mai mult ca o instituţie greoaie şi conservatoare?

- În primul rând, eu doresc să activez în Comisia de Sănătate a Senatului. Adică în domeniul în care mă pricep. Nu mă duc la Transporturi sau Dezvoltare. Eu ştiu ce trebuie făcut şi am încăpăţânarea de a mişca lucrurile.

- Dar cum veţi proceda cu cei care au ajuns în Parlament exclusiv pentru merite politice, unii fără nicio calificare în domeniul sănătăţii? Vor fi ei interesaţi să vi se alăture?

- Dorinţa mea este de a le arăta că se poate face schimbare. Îi voi aduce în Bihor, să vadă cu ochii lor că, dacă doreşti să modernizezi sistemul, poţi reuşi. Sigur că asta presupune efort. Vreau să le arăt tuturor politicienilor că e scandalos să nu accesezi fonduri europene, chiar dacă asta înseamnă bătăi de cap, iar pentru unii imposibilitatea de a se înfrupta din bani.

"Nu mi se pare normal ca toţi medicii să fie plătiţi la fel"

- Şi care ar fi domenille pe care doriţi să le atacaţi dacă ajungeţi senator?

- Nu doresc să mă risipesc în zeci de iniţiative legislative. Vizez câteva domenii de mare impact. De exemplu, nu mi se pare normal ca toţi medicii să fie plătiţi la fel, indiferent de munca pe care o prestează. Este bine că s-au mărit salariile personalului medical, dar egalizarea nu duce la progres. Acum avem numeroase criterii de evaluare a medicilor şi ştim exact cine şi cât munceşte. Nu-i poţi răsplăti la fel pe cei care fac 10 operaţii pe zi şi pe cei care doar îţi trimit pacienţi din teritoriu, acţionând mai mult ca nişte dispeceri.

- Mărirea salariilor a stopat plecarea medicilor în străinătate?

- Măsura a venit cam târziu, după ce zeci de mii de medici au părăsit sistemul românesc. Hemoragia s-a oprit în mare măsură, dar noi trebuie să facem în aşa fel încât să-i atragem pe cei plecaţi afară, pentru că ducem o lipsă cronică de cadre medicale. Ceea ce se simte şi mai acut acum în condiţii de pandemie.

- Şi ce ar trebui să le oferim acestor medici să vină acasă?

- Foarte mulţi medici nu au plecat neapărat din cauza salariilor mici. Mulţi au preferat să plece pentru că afară aveau condiţii mult mai bune de muncă, posibilităţi de a lucra cu aparatură de vârf. Acesta este şi motivul pentru care am insistat foarte mult să avem dotări demne de secolul XXI. Nu-i mai puţin adevărat că există voci care spun că avem dotări la nivel occidental, dar că mai avem de lucrat la resursa umană. Aşa este, dar ordinea paşilor noştri a fost cea corectă. Întâi a trebuit să oferim condiţii optime angajaţilor. Acum suntem la faza de specializare a medicilor şi sperăm ca prin oferta noastră să atragem specialişti din toate domeniile.

"Medicii de familie sunt siliţi să se ocupe mai mult de hârtii decât de pacienţi"

- Resursa umană este deci punctul slab al sistemului de sănătate românesc?

- Nu numai al celui românesc. La nivel mondial e o criză mare de medici, de ce credeţi că statele occidentale acceptă medici din toate colţurile lumii? Am constatat în pandemie că noi avem un deficit mare de medici, dar şi un rezervor uriaş, nevalorificat. E vorba de medicii de familie. Aici neapărat trebuie făcute schimbări. S-a ajuns la situaţii aberante, în care un medic de familie are pacienţi aflaţi de sute de kilometri distanţă. Pe vremuri, medicii de familie aveau arondare teritorială, aşa pacienţii sunt mai uşor de urmărit. Apoi, trebuie neapărat să reducem birocraţia, pentru că medicii de familie sunt siliţi acum să se ocupe mai mult de hârtii decât de pacienţi.

- La Casa de Asigurări de Sănătate lucrurile merg bine?

- Mai avem până acolo. Sistemul de decontare este total depăşit. Eu nu sunt pentru desfiinţarea paturilor de spital, dar mă lupt pentru eficienţa actului medical. Acum, doctorii care-şi ţin pacienţii cât mai mult în spital primesc cei mai mulţi bani de la Casa de Sănătate. Nu putem să facem risipă de bani şi de personal numai ca să ne iasă bine cifrele. De aceea se impune elaborarea unei noi legi a spitalelor.

- Povestea asta cu paturile de spital este foarte acută, mai ales la spitalele mici din provincie.

- Mă voi lupta să rezolvăm şi această problemă. Dar degeaba construim spitale nou nouţe dacă acestea stau închise din lipsă de cadre medicale. Asta înseamnă risipă. Nu sunt pentru centralizare, dar la nivel de  judeţ cred că putem crea consorţii. S-a dovedit că spitalele mici sunt incapabile să asigure linii de gardă, din lipsă de personal. Ele trebuie să lucreze împreună cu Spitalele Judeţene. Eu cred că spitalele din subordinea municipalităţilor şi cele din subordinea Consiliilor Judeţene trebuie să aibă conducere comună. Spitalele trebuie să se completeze, nu să-şi facă concurenţă. Atomizarea, mai accentuată în marile centre universitate, unde fiecare somitate vrea să fie stăpân absolut pe domeniul său, duce la efecte nefaste pentru actul medical.

"Putem începe resurecţia sistemului sanitar românesc"

- Sunteţi şi dascăl la Universitate. Cum vi se par noile generaţii de studenţi?

- Eu cred că o diplomă nu te face automat medic. Aceasta este o meserie care presupune să înveţi tot timpul, toată viaţa. Ştiu că acum realitatea cere o producţie cât mai mare de medici, dar să nu uităm că studenţii slab pregătiţi pot deveni arme letale în sistemul medical. De aceea, după ce vom depăşi faza de dotare cu aparatură a spitalelor, se impune o investiţie masivă în instruirea şi supraspecalizarea personalului. Eu m-am luptat pentru asta şi am trimis foarte mulţi medici la specializări, altfel nu puteam să aplicăm tehnologii de vârf ca stentarea, tromboliza sau tehnicile de chirurgie neinvazive.

- Ce "moştenire" lăsaţi sistemului medical bihorean şi ce ar mai trebui făcut?

- Las două spitale dotate cu aparatură de vârf. Vedeam la televizor cum se inaugura cu mare fast şi tăieri de panglici câte o sală de operaţie prin nu ştiu ce spital. Noi avem blocuri operatorii cu zeci de săli de operaţie, dacă ne ţineam de festivisme eram ocupaţi doar cu inaugurările. Cele două mari spitale, după ce au fost dotate din punct de vedere medical, vor fi practic renovate pentru a asigura şi confortul pacienţilor. Ce las în urmă poate vedea orice bihorean.

Ce mai avem de făcut? Deja lucrăm la viitorul spital de infecţioase, mai trebui să facem o Policlinică la Spitalul Judeţean şi, tot acolo, o parcare. După care va trebui să dăm viaţă spitalelor cu specialişti de înaltă calificare...

- Ce le transmiteţi bihorenilor?

- Să mă voteze. Nu o să le pară rău, pentru că eu nu consider Senatul un cimitir al elefanţilor, ci un loc de unde putem începe resurecţia sistemului sanitar românesc.    

Comandat de PNL Bihor, realizat de SC Bihor Media SRL, cod mandatar financiar 11200025.