Doctor... din pix: O universitară din Oradea a primit titlul de doctor, deși lucrarea i-a fost respinsă ca lipsită de valoare

Dorinţa de a se împăuna cu titulaturi academice e deja boală naţională. Titlul de doctor nu mai este de mult încununarea unor merite ştiinţifice, ci aproape o banalitate, o patalama obţinută cu lucrări mediocre sau, mai grav, plagiate. Iar vinovaţi sunt nu doar autorii şi coordonatorii acestora, ci şi experţii ministeriali care le girează fără discernământ.  

În plină paradă a imposturii, BIHOREANUL a descoperit o situaţie unică şi greu de crezut: autoarea unei lucrări de doctorat desfiinţate de specialişti pentru că nu aduce nicio contribuţie reală mediului academic, ba din contră, este lipsită de valoare, a primit totuşi titlul de doctor. Cum s-a transformat teza într-una lăudabilă? Din pix...

Cu calificativul "Foarte bine"

Martie 2020. Cu două zile înainte de intrarea în carantina de Covid, într-o sală a Facultăţii de Medicină, cinci profesori din Oradea, Cluj şi Târgu Mureş asistau la susţinerea unei teze de doctorat. Intitulată "Abuzul fizic asupra copiilor", lucrarea a fost scrisă şi prezentată de medicul pediatru Monica Motorca (Bogoşel, după căsătorie), care lucra la Spitalul Municipal şi concomitent făcea rezidenţiatul în medicina de familie, sub coordonarea profesorului Radu Spineanu (foto) de la facultatea orădeană, care a făcut parte şi din comisia de analiză a tezei, alături de prodecanul Florian Bodog (preşedintele comisiei), profesoara Rodica Togănel de la UMF Târgu Mureş, conferenţiarul clujean Călin Lazăr şi orădeanul Marius Bembea.

Susţinerea tezei de doctorat este mai degrabă un moment festiv. Teoretic, membrii comisiei cunosc conţinutul lucrării, iar coordonatorul se asigură, aşa cum legea îl şi obligă, că autorul aduce temei o contribuţie ştiinţifică personală. În cazul Motorca, susţinerea n-a produs surprize: comisia i-a dat calificativul "foarte bine", semn al convingerii că autoarea merită titlul de doctor şi, implicit, să intre în lumea oamenilor de ştiinţă.

La secret

Procedurile prevăd că, după susţinerea publică, teza şi raportul comisiei merg la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), for consultativ al Ministerului Educaţiei format din experţi care evaluează lucrările şi decid dacă autorii merită sau nu titlul. Propunerea acestora e înaintată Ministerului, care în final o confirmă printr-un ordin de ministru.

Din 1990 până în prezent, în România s-au eliberat peste 80.000 de titluri de doctor şi nimeni nu ştie câte au fost refuzate, Ministerul nefăcând publice ordinele de respingere, ci doar pe cele de acordare a titlului. Nici universităţile nu demonstrează mai multă transparenţă, anunţând doar doctorii pe care i-au "produs", nu şi tezele care nu au trecut de filtrul CNATDCU. Dacă ar face-o, ar admite complicitatea la impostură...

Totuşi, BIHOREANUL a aflat că teza lui Motorca nu a trecut de examenul CNATDCU. Pe 1 septembrie 2021, forul a propus neacordarea titlului de doctor, iar pe 15 septembrie Ministerul a emis Ordinul 5.280, de neacordare a acestuia.

"Neştiinţifică"

Decizia a supărat-o pe pediatră, care a contestat-o la CNATDCU şi concomitent a deschis la Curtea de Apel Oradea un proces pentru anularea Ordinului. În timpul procesului, Ministerul a arătat că invalidarea a fost decisă după ce evaluatorii au stabilit că teza "nu prezintă caracteristicile unui studiu ştiinţific", având "ipoteze de lucru vagi şi confuz expuse, obiectivele nestructurate, metodele neadecvate pentru o lucrare ştiinţifică, modalitatea de prezentare a informaţiilor în cadrul tezei neacademică, greoaie şi neştiinţifică".

Specialiştii au arătat că lucrarea "cuprinde numeroase fraze lungi, fără date care să susţină ideile prezentate sau chiar lipsite de sens". "Deşi teza în sine are o temă actuală şi de mare importanţă, cercetarea nu aduce niciun element de originalitate sau plus-valoare", au concluzionat, dur, evaluatorii CNATDCU.

De altfel, chiar şi un neiniţiat care citeşte cele 215 pagini poate ajunge la aceeaşi concluzie. BIHOREANUL a consultat lucrarea şi a constatat că, pe lângă definiţii sumare ale abuzului asupra copiilor şi consecinţele fizice şi psihice ale acestuia, partea cea mai relevantă, cea a studiului propriu, este modestă. Doctoranda s-a rezumat să enumere informaţii statistice privind abuzurile asupra copiilor din Bihor între anii 2013 - 2017, aşa cum le-a cules din rapoartele Serviciului de Medicină Legală, şi să prezinte un plan de înfiinţare a unei ONG pentru drepturile copiilor. Autoarea pretinde că organizaţia, denumită "Copiii au prioritate", "a luat înfinţare" (exprimare agramată care îi aparţine, şi nu este singulară) cu 80 de angajaţi (!) într-o clădire din Oradea, deşi în realitate asociaţia nu există, aşa că "studiul" e fantasmagoric, cu referiri mai mult la organigrama acesteia decât la programe pentru copii abuzaţi.

Realitate paralelă

Neputând dovedi că a fost nedreptăţită, anul acesta, pe 15 aprilie, Motorca a pierdut procesul de la Curtea de Apel, judecătorii stabilind că decizia Ministerului de a nu-i acorda titlul de doctor este legală. Absurdul a început după o lună, când Ministerul a emis un alt Ordin, nr. 3891/24.05.2022, de data aceasta de acordare a titlului, pentru exact aceeaşi lucrare!

La solicitarea BIHOREANULUI privind argumentele care au stat la baza noului Ordin, adică motivul transformării tezei considerate anterior lipsite de valoare într-una corespunzătoare. Ministerul Educaţiei nu a răspuns, confirmând doar că la finalizarea analizării contestaţiei făcute de Motorca la CNATDCU s-a emis o decizie de validare a lucrării de doctorat. Deşi ziarul a solicitat expres, Ministerul a refuzat să ofere o copie a contestaţiei sau a raportului final al CNATDCU.

Aşadar, în mod cu totul bizar, în timp ce la Curtea de Apel Oradea CNATDCU şi Ministerul îşi susţineau poziţia privind mediocritatea lucrării, în birourile din Bucureşti îi admiteau contestaţia şi îi pregăteau titlul de doctor!

Şi-au acoperit greşelile

În lipsa unor explicaţii oficiale, situaţia absurdă a fost interpretată pentru BIHOREANUL de un specialist care susţine că problema ţine mai degrabă de un viciu de procedură, nu de valoarea lucrării. "Metodologia prevede că, după ce trimiţi lucrarea la CNATDCU, evaluatorii realizează un prim raport, în care ţi se indică neconformităţile şi ai la dispoziţie un an să le remediezi. Refaci, trimiţi din nou teza şi se elaborează al doilea raport, care este final şi după care nu mai ai voie să modifici lucrarea", spune profesorul orădean.

Teza lui Motorca a fost invalidată de CNATDCU de două ori. Prima oară pe 29 septembrie 2020, când toţi cei trei evaluatori i-au reproşat femeii că nu publicase articole ştiinţifice pe tema cercetării în reviste recunoscute internaţional. Doctoranda s-a conformat, a publicat articole şi a retrimis dosarul la Bucureşti, dar pe 1 septembrie 2021 teza a fost din nou invalidată, cu argumente noi, privind calitatea îndoielnică a lucrării. "Greşeala CNATDCU a fost că nu i-a indicat problemele de conţinut în primul raport, când ar fi avut şansa legală să modifice lucrarea. Dacă nu s-ar fi conformat, teza putea fi invalidată definitiv", explică specialistul.

Altfel spus, evaluatorii CNATDCU au fost ei înşişi superficiali şi au omis în primul raport să conteste problemele de conţinut ale lucrării. "Părerea mea e că CNATDCU s-a simţit cu musca pe căciulă şi aşa s-a ajuns în această situaţie penibilă, de a-i acorda în final titlul de doctor", afirmă profesorul consultat de reporter.

Dacă CNATDCU nu s-ar fi răzgândit, singura şansă a lui Motorca ar fi rămas recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde ar fi putut contesta decizia Curţii de Apel Oradea. Specialiştii din Consiliu au preferat însă să uite de propria lor evaluare critică asupra lucrării şi, ca să-şi acopere greşeala de procedură, să-i ofere titlul mult dorit.

Dublă performanţă

Ajunsă oficial doctor în Medicină, Motorca a mai primit un cadou: luna trecută, a devenit automat cadru didactic titular al Universităţii din Oradea. În calitate de doctorand, avusese din 2017 un contract de muncă pe perioadă determinată ca asistent, transformat acum, după ce şi-a luat doctoratul, într-unul pe perioadă nedeterminată, conform unei modificări aduse Legii Educaţiei în 2018. Fără să fi dat niciun concurs pentru post, doar pentru că deja era în sistem! Aşa că, lipsit de valoare, titlul i-a adus un job bun şi stabil pediatrei rămase între timp fără locul de muncă de la Spitalul Municipal, după unificarea cu Spitalul Judeţean.

După ce, în repetate rânduri, a refuzat să explice cum anume a primit titlul de doctor pentru o lucrare considerată cu un an înainte slabă, Monica Motorca a acceptat o discuţie cu BIHOREANUL abia când a aflat că va fi deconspirată. "Am fost nedreptăţită. Dacă lucrarea mea era aşa slabă, de ce nu mi-au spus de la început, când puteam să mai fac ceva?", pretinde doctoriţa.

Fireşte, îşi laudă lucrarea: "Este o cercetare valoroasă şi originală la care am muncit mult. Am cerut şi eu explicaţii pentru această situaţie absurdă, n-am primit nicio lămurire", susţine ea. Mulţumită, totuşi, că după doi ani de emoţii a primit ce a visat: titlul de doctor şi un loc la catedră. Cât de meritate, oare?...

DOUĂ DINTR-UN ŞUT
Au rămas fără titlu

Universitatea orădeană nu are o statistică privind numărul Ordinelor de neacordare a titlului de doctor, BIHOREANUL aflând că în istoria recentă au fost doar trei asemenea situaţii, cu tot cu cazul Motorca.

Celelalte două datează din acest an, fiind cuprinse în Ordinul 3.440/13 martie 2022, prin care Ministerul Educaţiei a respins acordarea titlului pentru două doctorande din domeniul Filologiei. Ordinul este anonimizat, dar vizează două doctorande coordonate de profesorul octogenar Paul Magheru (foto). Nici una n-a contestat decizia, ambele preferând să renunţe la studiile doctorale.

"Argumentele CNATDCU nu le-am înţeles nici eu. Fetele au refăcut ce li s-a cerut în prima rezoluţie, dar degeaba. Cred că cenzorii aveau o prejudecată faţă de Universitatea din Oradea", pretinde Magheru, preferând varianta unei conspiraţii decât recunoaşterea eşecului, care este şi al său personal. De altfel, după invalidarea celor două teze, conducerea Universităţii a decis să nu-i mai permită să preia noi doctoranzi.

CU DEDICAŢIE
Ordonanţa pentru Toader

Artificiul prin care după finalizarea studiilor doctorale Monica Motorca a devenit cadru didactic titular al Universităţii, fără concurs, a fost adăugat în Legea Educaţiei în anul 2018, printr-o Ordonanţă promovată de ministrul de atunci al Educaţiei, Valentin Popa.

Conform acesteia, un asistent universitar care are contract pe perioadă determinată, cum e cazul doctoranzilor, devine titular, cu contract pe perioadă nedeterminată, "dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege". Cum deţinerea titlului de doctor este obligatorie pentru un titular din învăţământul superior, obţinerea lui îi asigură postul fără să susţină un concurs.

Potrivit Ziarului de Iaşi, modificarea legii ar fi fost făcută anume pentru Alexandru Toader, fiul ministrului Justiţiei din acea vreme, Tudorel Toader (în imagine, împreună - sursa Ziarul de Iași). Juniorul era asistent temporar la Universitatea din Iaşi (unde rector suspendat era tatăl său), iar după modificarea legii a devenit automat titular.

Dacă nu vor să transforme asistenţii-doctoranzi în titulari, universităţile sunt obligate să le asigure o normă de predare în regim de plată cu ora.