Oradea şi comunele limitrofe s-au pus pe... euro-muncă! Anul trecut, Asociaţia Zona Metropolitană Oradea - care reuneşte Primăria municipiului şi cele din comunele Borş, Biharia, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu - a scris 26 de proiecte pe fonduri europene, în valoare totală de 13 milioane euro.
Dintre acestea, au fost contractate deocamdată doar trei, între care şi investiţii mult aşteptate, precum drumul de Podgoria, care leagă Oradea de Oşorhei. Directorul ZMO, Adrian Foghiş, care conduce asociaţia din 2008, cu o întrerupere între 2012 şi 2015, explică însă că primăriile de comune accesează mai greu banii europeni, tocmai pentru că nu au bugete suficient de mari pentru a susţine lucrările. Norocul lor e că le sare în ajutor Oradea...
Parcuri şi drumuri
- Zona Metropolitană Oradea a pregătit proiecte pentru amenajarea mai multor parcuri în municipiu. Concret, ce spaţii verzi vreţi să creaţi şi unde?
- Avem în pregătire cinci astfel de obiective de investiţii. Este vorba de un coridor verde în cartierul Soarelui, pe strada Aurel Covaci, un altul pe strada Coriolan Pop din cartierul Veteranilor, un coridor verde în zona Silvaş, din strada Făcliei, un altul în cartierul Grigorescu, pe strada Daliei, şi încă unul pe strada Ion Bogdan. În total, vorbim de 97.323 mp şi un buget de aproape 30 milioane lei. Va fi o explozie de spaţii verzi în Oradea!
- Asociaţia are şi mai multe proiecte de modernizare străzi, pentru o mai bună conectare a municipiului cu satele vecine. Când vor începe lucrările şi când estimaţi că se vor finaliza?
- Drumul de legătură cu autostrada este cel mai important proiect din această categorie, cu un buget de 158 milioane euro. Sursa de finanţare există, dar demararea depinde de execuţia autostrăzii. Mai avem drumul între Oradea şi Sîntandrei, unde varianta optimistă este ca anul acesta să se termine lucrările. La drumul din Podgoria, care face legătura cu Oşorhei, lucrările vor începe în aproximativ 45 de zile şi cred că în 6 luni ar putea fi gata. Un alt obiectiv este Oradea-Paleu, pentru care căutăm surse de finanţare.
Girişul stă pe o "căldare" termală
- Ce alte proiecte mai aveţi în lucru?
- Avem un proiect cu comuna Sînmartin, Institutul Atmoki din Debreţin şi asociaţia Aqua Crisius, pe resurse geotermale. Facem studii ca să aflăm unde este blocat Ochiul Mare şi cum se poate gestiona. Mai avem în implementare un proiect cu parteneri din Islanda, am inventariat potenţialul geotermal şi încercăm să extindem această reţea; mai trebuie să identificăm sursele de finanţare. De exemplu, am aflat că Girişu de Criş stă pe o "căldare" de 170 grade Celsius, aflată la o adâncime de 1.500 metri. Mai avem proiecte pentru dotări în şcolile din comunele membre.
- Oradea este "magnet" de fonduri europene de ani buni. Au învăţat ceva comunele din jur din asta?
- Da, derulează propriile proiecte. În precedentul exerciţiu au avut în total 70 de proiecte. Nu e mult, dar nici nu au bugete suficient de mari încât să susţină astfel de proiecte.
Găsiţi specificul local!
- Care ar trebui să fie priorităţile primarilor din ZMO?
- Ar trebui în primul rând să-şi identifice specificul local. Dacă se deschide o sursă de finanţare pentru aquapark-uri, toţi primarii vor aquapark, deşi poate mai bine li s-ar potrivi un proiect pe agricultură. În plus, noi le propunem proiecte cu costuri de mentenanţă redusă şi îi îndemnăm să pună accentul pe infrastructura "hard", astfel încât să atragă activităţi economice în comunele lor.
- Cu mici excepţii, comunele din ZMO au mai degrabă un aspect neîngrijit, dezordonat. Nu le puteţi impune un set de reguli în amenajarea urbanistică, ori măcar un îndrumar?
- Noi coordonăm Federaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România şi am solicitat să existe acest nivel administrativ metropolitan. Concret, să avem atribuţii de avizare urbanistică, să stabilim trama stradală, cum şi ce se poate construi. Din păcate, Guvernul nu ne-a sprijinit încă.
- O problemă actuală este colectarea selectivă a deşeurilor. Aţi identificat soluţii la acest neajuns în ZMO?
- Singura soluţie va fi Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect, care este în mare întârziere. Reosal, operatorul licenţiat în Zona Metropolitană, nu a făcut investiţii tocmai pentru că urma implementat acest proiect. Dacă ştiam că se va întârzia atât de mult, am fi acţionat altfel.
OTL în ZMO
- Există planuri pentru extinderea transportului public OTL în comunele ZMO?
- Dorinţă există, oamenii întreabă de ce nu vine OTL la ei în comună, dar trebuie să se înţeleagă că este o diferenţă între transportul regulat public pe bază de subvenţie şi operatorii privaţi care vin la licenţiere. Dacă eşti deschis să vină operatorul OTL, înseamnă că eşti deschis şi să suporţi costuri. E de văzut, însă, dacă primăriile îşi permit aceste cheltuieli şi, desigur, este vorba şi de o problemă de infrastructură. Totuşi, pentru că există interes, am depus spre finanţare o solicitare de îmbunătăţire a flotei OTL.
- În 2005, când s-a înfiinţat ZMO, scopul declarat era creşterea prosperităţii teritoriului metropolitan şi a bunăstării cetăţenilor. A fost atins acest obiectiv?
- Este în lucru. Ce s-a făcut până acum nu este suficient...
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.