Directorul Muzeului demontează acuzele lui Ţîrle

Miercuri, preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Ţîrle, chema ziariştii într-o conferinţă de presă pe teren, pentru a prezenta stadiul lucrărilor la acoperişul clădirii care ar trebui să adăpostească Muzeul Ţării Crişurilor, din luna septembrie a acestui an. Şeful judeţului a arătat că, în ciuda faptului că au trecut doar 3 ani de la finalizarea lucrărilor, există infiltraţii în pereţi şi chiar riscul de prăbuşire a unor părţi din clădire.

Ţîrle a cerut public demisia directorului Aurel Chiriac, pe care l-a acuzat că, în calitate de manager, nu a urmărit şantierul şi nu a semnat încă recepţia pentru lucrările la noul Muzeu, a gestionat prost banul public şi nu a verificat lucrările făcute de mântuială de firma CIAC, deţinută de vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Ioan Mintaş.

Deşi la momentul lansării acuzaţiilor directorul Chiriac nu a dorit să facă precizări, motivându-şi refuzul prin aceea că doreşte să vadă întâi ce îi impută Ţîrle, conducătorul Muzeului a transmis o scrisoare deschisă redacţiei BIHOREANUL, în care demontează toate faptele ce i se impun, arătând că reprezentanţii CJ ştiau foarte bine calitatea lucrărilor dar nu au obiectat la acestea.

Pentru început, acesta precizează că, în ce priveşte acoperişul clădirii, în proiectul întocmit în 2006 exista o sumă pentru reparaţii „care atunci putea rezolva probleme urgente de protecţie a clădirii fostei Garnizoanei, ce se afla în stare deplorabilă" şi arată că „de-a lungul derulării lucrărilor, acestea au fost urmărite de un diriginte de şantier angajat special pentru această lucrare".

Chiriac mai spune că la finalul lucrărilor la acoperiş, în decembrie 2006, a fost întocmit un proces verbal de recepţie a lucrărilor, „de către o comisie formată din reprezentanţi ai Muzeului, Direcţiei tehnice a Consiliului Judeţean Bihor, pe care l-au semnat şi dirigintele de şantier, reprezentantul proiectantului şi al firmei CIAC, în care nu există consemnată vreo obiecţie".

„Am considerat necesar ca recepţia finală la acoperişul noului muzeu să se realizeze după începerea lucrărilor de reparaţii la clădirea noului sediu, cu atât mai mult cu cât erau de făcut, în noua etapă, intervenţii ce veneau în completarea celor executate în faza de reparaţii a acoperişului", spune Chiriac, care nu pierde ocazia de a arăta că întârzierea atribuirii amenajării noului sediu firmei Selina, de către Ţîrle, a provocat o pagubă însemnată.

Validarea rezultatului licitaţiei pentru renovarea integrală a noului sediu s-a creat cu o întârziere de peste şapte luni (iunie-decembrie 2008), iar astfel CJ a fost nevoit să plătească 44.000 de euro în plus chirie către Episcopia romano-catolică, ce deţine Palatul Baroc şi unde e în prezent Muzeul, dezvăluie directorul.

„În ceea ce priveşte viciile ascunse ce au ieşit şi mai pot ieşi la iveală, rezultate în urma infiltraţiilor de apă într-o durată mai lungă de timp, contractul încheiat cu firma CIAC prevede un interval de 10 ani în care ele trebuie remediate de către executantul lucrării", mai declară Chiriac.

Managerul mai face referire şi la o altă acuză adusă de preşedintele CJ, cum că ar fi dat la schimb 1,5 hectare de pământ din centrul Băilor 1 Mai cu o suprafaţă mult mai ieftină în exravilan. Acesta argumentează că "târgul" a fost de fapt unul bun, pentru că astfel, judeţul, care nu avusese niciun teren înainte în staţiune, a primit, graţie acestei iniţiative private, 9 hectare de pământ, pentru realizarea Ecomuzeului Ţării Crişurilor. „Cele peste 9 ha de pământ au trecut în patrimoniul judeţului exclusiv datorită nouă şi firmei Visan SRL (director Liviu Luca), care a venit în sprijinul iniţiativei noastre", spune Aurel Chiriac.

Citeşte pe această temă şi articolul: Radu Ţîrle a cerut demisia lui Chiriac în pod