Dezastrul Raita: Cumpărătorii „caselor de vis”, somați să plătească milioane de euro pentru un „tun” dat băncii de Călin Raita

Când doi se războiesc, al treilea pierde. Cam aşa poate fi rezumată păţania unor familii din Paleu devenite victime ale dezvoltatorului imobiliar Călin Raita şi care, după ce au fost puse la plată în locul acestuia, s-au plâns BIHOREANULUI pentru ca povestea să le fie cunoscută.

După 11 ani de când, odată cu casele construite aici, fostul valutist cu ambiţii politice le-a vândut şi terenurile de sub ele, deşi acestea aparţineau Băncii Italo-Romena, 8 ani de când a fost trimis în judecată şi 4 ani de când a fost condamnat pentru asta la 2 ani de închisoare cu suspendare, singurii rămaşi cu ponoasele sunt oamenii care au cumpărat imobilele cu acte pe care le-au verificat la Oficiul de Cadastru şi le-au crezut în bună regulă. Luna trecută, o parte dintre ei au fost înştiinţaţi că, dacă vor să nu le piardă, trebuie să achite echivalentul a peste 1 milion de euro, deşi, evident, valoarea proprietăţilor lor e mult mai modestă.

BIHOREANUL vă arată cum au ajuns în aberanta situaţie.

Case de vis

Despre mirajul pe care dezvoltatorul Călin Raita l-a promis în Paleu BIHOREANUL a scris încă din 2009, când firma acestuia, Raicris Construct, ridica primele 200 de "case de vis" ale cartierului Orizont. Ziarul dezvăluia că Inspecţia de Stat în Construcţii îi aplicase cea mai mare amendă dată până atunci, de 1,85 miliarde lei vechi, pentru deficienţe tehnice: fundaţiile aveau doar 30 cm, pereţii crăpau, iar lipsa hidroizolaţiilor determina deja apariţia igrasiei.

După încă un an, în 2010, beneficiarii aflau şi că drumurile din cartier erau proprietatea firmei care le furniza, de asemenea, atât electricitatea, cât şi apa şi canalizarea, în fapt o improvizaţie ce evacua dejecţiile pe un câmp din apropiere.

Pe lângă sumele plătite pentru terenurile de aproximativ 500 mp şi casele "la gri", nefinisate (între 40.000 şi 59.000 euro, în funcţie de tip şi mărime), cumpărătorii au cheltuit alte câteva mii de euro ca să remedieze defectele. Acum, s-au trezit cu altfel de probleme, juridice, pentru a căror rezolvare li se pretind sume fabuloase...

Cu adeverinţe false

În 2012 BIHOREANUL arăta că Raita fusese trimis în judecată pentru fraudă în dauna Băncii Italo-Romena şi a propriilor clienţi din Paleu, cărora le-a vândut imobilele aflate sub ipoteca băncii folosindu-se de acte false legalizate de notarul Ilie Drăgoiu.

Pentru că afaceristul nu-şi plătea ratele, banca i-a deschis 43 de procese, acuzându-l că a radiat fraudulos ipotecile pentru a vinde peste 19.000 mp cu care garantase 9 credite ce însumau 5 milioane euro, luate în nume personal şi pe firme. Întrucât banca a solicitat şi punerea sub sechestru a proprietăţilor, unul dintre clienţii lui Raita a făcut o plângere penală, deoarece la cumpărare terenul şi casa apăreau în CF libere de sarcini, fără ipotecă.

Notarul, scăpat

Ancheta Poliţiei avea să confirme săvârşirea unor fapte penale. Pentru a scoate terenurile de sub ipoteca băncii, au fost folosite adeverinţe false ca din partea acesteia, realizate pe calculator, cum că Raita îşi achitase datoriile. Documentele contrafăcute au fost legalizate la notarul Drăgoiu, ca şi când ar fi fost copiile unor acte originale, apoi înaintate OCPI, pentru radierea ipotecilor, în final imobilele fiind vândute oamenilor cu acte încheiate la acelaşi notar.

Poliţiştii au stabilit că pentru niciuna dintre adeverinţele false pe care le-a legalizat Drăgoiu nu solicitase documentele în original, cum impunea legea, dar în octombrie 2011 Parchetul Curţii de Apel Oradea a decis să nu-l trimită pe notar în judecată pentru fals intelectual în formă continuată, luând de bună afirmaţia acestuia că nu ar fi fost obligat să verifice autenticitatea, "având convingerea că adeverinţele sunt reale".

Raita, condamnat

În schimb, Călin Raita a fost trimis în judecată sub acuzaţia de uz de fals în formă continuată, iar procesul a fost soluţionat în martie 2016 de Judecătoria Satu Mare.

Instanţa l-a condamnat pe afacerist la 2 ani de închisoare cu suspendare, dispunând totodată anularea adeverinţelor contrafăcute şi revenirea la situaţia anterioară, în care terenurile erau deţinute de Banca Italo-Romena.

În toamna aceluiaşi an, soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Oradea, fără ca vreun judecător să fi stabilit cine a realizat falsurile folosite de afacerist.

Cumpărătorii, fără terenuri

În paralel cu procesul penal a avut loc şi unul civil, în care câteva zeci de proprietari de case construite pe cei 19.000 mp de teren au încercat să demonstreze că la achiziţie au fost cumpărători de bună credinţă, deci nu ar trebui să fie afectaţi de o sentinţă penală ce nu le era opozabilă.

În august 2018, Judecătoria Oradea a pronunţat hotărârea: deşi a admis că toţi cumpărătorii au fost "diligenţi şi de bună credinţă, asigurându-se la Cartea Funciară că terenurile pe care le-au cumpărat nu erau grevate de sarcini" şi că nu avuseseră niciun raport juridic cu Banca Italo-Romena, ci cu Raita, instanţa a decis că "nu era vizat dreptul lor de proprietate", ci cel al băncii, în favoarea căreia Judecătoria Satu Mare decisese "cu autoritate de lucru judecat" că trebuiau reinstituite ipotecile.

Pe româneşte, după ce i-au plătit lui Raita casele şi terenurile, oamenii se trezeau că acestea redevin ale băncii pe care afaceristul o prejudiciase cu suma de 1,6 milioane euro, partea neplătită din creditele de 5 milioane euro contractate în 2008-2009.  

Gata de executare

În ianuarie 2020, Tribunalul Bihor a menţinut hotărârea Judecătoriei. Întrucât între timp Banca Italo-Romena a încetat să mai existe, la fel şi succesoarea ei, Banca Veneto, creanţele au fost cumpărate de firma Amco Asset Management Company, care l-a angajat pe executorul judecătoresc Dan Găvruţa să obţină titluri executorii împotriva proprietarilor de pe cei 19.000 mp de teren.

Procesul a fost o formalitate, în iulie Judecătoria Oradea încuviinţând cererea de executare silită, aşa încât "după îndeplinirea formalităţilor să se procedeze la executarea silită în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege".

Pe 4 august, executorul a înştiinţat primii 12 proprietari că a declanşat executarea silită pentru sumele de 874.449 euro (preţul celor 19.000 mp), 832.892 lei (penalităţi), plus 66.336 lei (cheltuieli de executare). De asemenea, oamenii au fost invitaţi de executor să comunice "toate veniturile şi bunurile asupra cărora se poate face executarea", fiind avertizaţi că în caz contrar pot primi amenzi judiciare între 10.000 şi 1 milion de lei.

La licitaţie

Proprietarii din Paleu nu ştiu exact câţi dintre ei vor fi afectaţi în final de pretenţiile Amco Asset Managment Company. Sunt îngroziţi, însă, de suma pretinsă. "Practic, se vrea recuperarea de la fiecare dintre noi a întregii sume cu care Raita a prejudiciat banca, deşi proprietăţile noastre nu valorează nici pe departe 1 milion de euro", s-a plâns BIHOREANULUI săptămâna trecută una dintre păgubite, Ileana Ignat.

O vecină aflată în aceeaşi situaţie, Florica Timp (foto), afirmă că după primirea înştiinţării s-a dus la executor pentru a cere lămuriri. "Mi s-a spus că dacă nu voi plăti, un evaluator va stabili valoarea casei, voi fi evacuată şi va fi scoasă la licitaţie", zice femeia.  

Asta-i legea

Unul dintre avocaţii firmei care a cumpărat drepturile litigioase ale Băncii Italo-Romena, Mirela Paşca, afirmă că executările silite "au pornit ca urmare a anulării ridicării frauduloase a ipotecilor" şi se fac împotriva celor care deţin terenurile, nu a lui Raita, din simplul motiv că, potrivit legii, "ipoteca urmăreşte imobilul indiferent în mâna cui se află".  

Întrebat de BIHOREANUL cum a stabilit suma pe care ar trebui s-o achite deţinătorii caselor şi de ce l-a pus pe fiecare să achite preţul integral al celor 19.000 mp de teren, în loc să-l împartă proporţional cu suprafaţa fiecăruia, executorul Dan Găvruţa a declarat doar că informaţiile din dosarul de executare sunt confidenţiale, fără a da un răspuns.

Numai mafioţi

Contactat, la rându-i, Călin Raita a avut o primă reacţie stupefiantă, afirmând că se bucură că unii dintre clienţii săi "rămân fără case", deoarece în 2009 au făcut plângeri mincinoase împotriva sa. Pe de altă parte, afaceristul susţine că el însuşi este o victimă a Băncii Italo-Romena, deoarece deşi garantase creditele cu 29.000 mp de teren, aceasta i-a pus ipoteci pe 47.000 mp, din acest motiv făcând o plângere penală, încă nesoluţionată.

Cât despre cei care au cumpărat case de la el, Raita afirmă că au pierdut procesele cu Amco Asset Management doar fiindcă nu i s-au alăturat lui în lupta cu "mafioţii" de la bancă şi de la firmă. "Fiecare a dus procesul separat, cu avocaţii lui, pe mine nu m-au chemat să mă audieze şi, neştiind ce a fost în contracte, bineînţeles că au pierdut. Dar nu a fost nicio escrocherie din partea mea, ci a băncii şi a firmei care a cumpărat creanţele - o bancă şi o firmă de mafioţi", a spus Raita. Până una-alta, fie că ar avea el dreptate, fie că, dimpotrivă, banca şi firma, singurii păgubiţi sunt cei pe care fostul valutist i-a încurcat în complicatele lui afaceri...

CARE-I SOLUŢIA?
Alte procese

Juriştii consultaţi de BIHOREANUL, un avocat şi un notar, afirmă că instanţele de judecată care au "întors" terenurile în proprietatea Băncii Italo-Romena, respectiv a firmei care a cumpărat creanţele acesteia, au aplicat corect legislaţia, chiar dacă în acest fel foştii clienţi ai lui Călin Raita rămân, după ce le-au plătit, fără proprietatea terenurilor de sub case.

"În această situaţie, oamenii trebuie să conteste sumele care li se cer prin executor, iar pe de altă parte să se îndrepte în civil împotriva celui de la care au cumpărat terenurile grevate de ipoteci fără ca ei să fi ştiut acest lucru", spune un avocat. Cum ar veni, alţi bani, altă distracţie. Altă soluţie, însă, nu există...