Declaraţia unui zoofil: Caprele sunt mai bune la pat decât femeile

1) Un fost coleg de liceu îmi povestea (long time ago) cum l-a surprins pe un amic al lui, când a fost la ṭară (undeva în Argeş), acesta fiind într-un grajd, dezbrăcat de la brâu în jos, asudat tot, roşu la faṭă şi executând mişcări de sus-jos (ṭinându-se cu mânile de nişte bârne din staul) pentru a i-o trage (pe la spate) unei viṭeluşe. 2) O fostă colegă de facultate mi-a povestit o şocantă grozăvie pe care o auzise de la tatăl ei. Omul respectiv era originar dintr-un cătun (mai greu accesibil) din judeṭul Bacău. Pe la marginea acelui cătun locuia (singurică, singurică) o tânără văduvă iar pe lângă casa ei, în gospodăria ei se aciuaseră câṭiva câini de care ea avea o deosebită grijă şi o tandreṭe nefirească. Se pare că unii dintre săteni bănuiau ceva şi cleveteau pe ascuns, comunitatea respectivului cătun fiind destul de conservatoare. Cert este – tot din ceea ce am aflat - că femeia chiar a rămas însărcinată iar după un oarecare interval (evident, mai mic decât cel normal de nouă luni), a născut un fel de monstruleṭi care aveau atât caractere umanoide cât şi canine. “Mutanṭii” nu au supravieṭuit nici o clipă. În schimb, tânăra văduvă, ajunsă de ruşinea satului a vândut rapid tot şi a plecat într-un alt colṭ îndepărtat al ṭării, ca să nu se mai ştie nimic despre ea…

de fapt, daca ma uit mai bine la poza, capra chiar n-arata rau!

Omul n-a rezistat avansurilor caprei si a cedat... ca lupul din poveste... judecata oricum a fost stramba si inegala, ca raportul dintre o capra si un bou: de ce numai boul sa raspunda in fata legii? Dar, te pui cu capra...

Oamenii astia au nevoie de un spital si o consultanta psihologica, nu de puscarie