URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 20 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Deși anual se asfaltează câteva zeci de străzi, numărul celor care rămân la stadiul de ulițe cu hârtoape este în continuă creștere. Acesta e paradoxul orădean, că nu prididesc edilii să asfalteze pe cât se dezvoltă noile cartiere. Dar principalul vinovat de toată această problemă e tot Primăria.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută a trecut ignorată o ştire colosală: o instituţie a renunţat să mai ceară cetăţeanului un act pe care tot ea l-a emis şi pe care, bineînţeles, îl deţine în propriile registre, pe hârtie sau în calculatoare, deci bravo celui care, după 30 de ani, şi-a dat seama cât de stupid e sistemul!
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Mai exact 2.125.000 de dolari. Nu pentru o investiție publică, nu pentru o clădire nouă, nu pentru un festival dance sau rock, nu pentru asfaltarea unui drum, ci pentru viața unui copil. Un copil de doar câteva luni! Când tocmai ce ai învățat, ca proaspăt părinte, că viața puiului tău este inestimabilă, îți cade în cap o cifră rece și tăioasă, ca o cerere de răscumpărare: Vrei să trăiască? Scoate două milioane de dolari!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
11 Mai 2011, 16:52

Maladia Alzheimer

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Maladia Alzheimer (descrisă încă din 1907 de către Alois Alzheimer) este considerată cea mai importantă boală degenerativă a sistemului nervos, instalându-se gradat şi provocând moartea neuronală lent progresivă.

Actualmente termenul de boală Alzheimer se referă la demenţele progresive care apar în perioada târzie a vârstei mijlocii, dar înaintea perioadei senile. Este cea mai frecventă cauză de demenţă a vârstnicilor, determinând grave probleme bolnavilor şi familiilor acestora prin îngreunarea traiului şi costurile mari ale îngrijirii pe termen lung, bolnavii devenind total handicapaţi. Boala poate apărea extrem de rar la tineri şi rar la vârsta mijlocie, după care frecvenţa creşte, apărând la 47% din cei trecuţi de 85 de ani.

Este total incorect să se considere că îmbătrânirea este însoţită inevitabil de această boală, mulţi oameni vârstnici rămânând fără diminuări ale funcţiilor mintale în a noua şi a zecea decadă de viaţă. Predispoziţia genetică este o realitate în circa 20% din cazuri. Clinic debutul bolii este lent, cele mai frecvente manifestări fiind tulburările de memorie pentru evenimentele recente. Dar şi alte simptome, cum sunt depresia, anxietatea cu tendinţa de autoizolare, manifestări comportamentale imprevizibile, iluzii şi halucinaţii. Evoluţia poate dura 10 ani sau chiar mai mult. Diagnosticul sigur de boală se poate stabili numai după autopsie, dar totuşi unele explorări paraclinice pot sugera existenţa bolii (tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică nucleară). În stadiul terminal decesul apare ca urmare a bolilor intercurente, bolnavul aflându-se într-o stare de neajutorare totală.

Atenţie! Boala trebuie diferenţiată de alte afecţiuni care determină demenţe, cum ar fi hematomul subdural cronic sau unele tumori frontale cu creştere lentă, care se pot evidenţia prin explorări paraclinice uzuale. Mai există şi alte afecţiuni care pot mima demenţa, cum ar fi unele boli hepatice, deficitul de vitamină B12, hipotiroidismul, intoxicaţia medicamentoasă cronică cu sedative la vârstnici, unele boli cerebrovasculare şi depresia, dar toate acestea sunt afecţiuni tratabile.

Reţineţi! Nu există un tratament specific al bolii. Cercetările recente au stabilit o legătură între unele medicamente antihipertensive administrate bolnavilor cu Alzheimer şi ameliorarea simptomatologiei, sperându-se ca într-un viitor cât mai apropiat să se poată utiliza aceste medicamente în scop profilactic. Actualmente, unele simptome pot fi ameliorate prin tratament medicamentos, dar demenţa progresează lent, ducând bolnavul la dependenţă totală de îngrijire. De aceea este importantă instituţionalizarea acestor bolnavi în centre specializate unde beneficiază de asistenţă medicală permanentă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4241 RON
  • 1 EUR = 4.7789 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON