Ce trebuie să facem când suntem chemaţi în judecată?

Săptămâna trecută am arătat cum trebuie formulată o cerere de chemare în judecată, ce trebuie să conţină aceasta şi ce efecte produce. Săptămana aceasta vom privi problema din celălalt punct de vedere, adică din poziţia celui acţionat în instanţă, arătând ce trebuie să facă acesta în momentul în care primeşte o cerere de chemare în judecată. Înainte de orice, trebuie precizat faptul că cel care formulează cererea de chemare în judecată se numeşte reclamant, iar cel care este chemat în judeactă se numeşte pârât.

Pârâtul trebuie să formuleze întâmpinare faţă de cererea de chemare în judecată a reclamantului. Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde la pretenţiile reclamantului arătate în cererea de chemare în judecată. Întâmpinarea va cuprinde: excepţiile de procedură ce pârâtul le ridică faţă de cererea reclamantului, răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii, dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere, când va cere dovada cu martori, pârâtul va arăta numele şi locuinţa lor, semnătura.

Întâmpinarea trebuie depusă cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată şi de regulă se comunică reclamantului. În măsura în care reclamantul este prezent la proces, întâmpinarea i se înmânează în şedinţă. Prin depunerea întâmpinării şi prin comunicarea acesteia se ajunge la stabilirea unui cadru procesual clar, cunoscându-se încă de la început atât poziţia reclamantului, cât şi poziţia pârâtului.

Dacă pârâtul are la rândul său pretenţii faţă de reclamant, adică doreşte mai mult decât să se respingă cererea de chemare în judecată, acesta trebuie să formuleze o cerere reconvenţională. Cererea reconvenţională este actul prin care pârâtul formulează pretenţii proprii împotriva reclamantului. Totuşi, aceste pretenţii ale pârâtului trebuie să aibă legătură cu cele invocate în cererea de chemare în judecată de către reclamant.

Practic, în esenţă, cererea reconvenţională nu este altceva decât o cerere de chemare în judecată, care este formulată însă într-un litigiu aflat deja pe rolul instanţei de judecată. De aceea, această cerere trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. Cererea reconvenţională se depune odată cu întâmpinarea sau cel mai târziu la primul termen.