De ce a fost achitat Vasile Blaga în dosarul de trafic de influență: N-a știut că cei 700.000 de euro primiți sunt bani din corupție

Achitat de Înalta Curte în dosarul de trafic de influență privind finanțarea ilegală a PDL, actualul europarlamentar PNL Vasile Blaga a scăpat de acuzațiile DNA pe motiv că procurorii nu au dovedit că a știut că cei 700.000 de euro primiți pentru partid sunt bani din corupție sau că ar fi sprijinit activitatea infracțională a fostului vicepreședinte al PDL, Gheorghe Ștefan, zis Pinalti.

G4media.ro a publicat motivarea deciziei date de Înalta Curte de Casație și Justiție, document care arată că Blaga nu ar fi știut de originea banilor, dar și că DNA nu l-a acuzat și pentru o înțelegere pe care ar fi avut-o anterior, pentru stabilirea mecanismului de finanțare a partidului.

Așa cum BIHOREANUL a mai scris, Vasile Blaga a fost trimis în judecată de DNA Ploiești în 2016, acuzat că, în calitate de secretar general al PDL, a primit 700.000 de euro de la o societate comercială, IT Romsys, ca să-și exercite influența și respectiva firmă să obţină contracte cu două companii naţionale. 

În luna iunie, politicianul originar din Bihor a fost achitat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce anterior o sentință similară a dat și Tribunalul București.

DNA nu a dovedit că ar fi știut

Faptele s-au petrecut în vara anului 2012, când firma IT Romsys a donat mai multe sume de bani către PDL, via vicepreședintele Gheorghe Ștefan și intermediarul Dan Constantin Grigoriu. Donațiile s-au făcut în urma unei înțelegeri între „Pinalti” și omul de afaceri Horațiu Berdilă, dar, a consemnat acum Înalta Curte, nu există probe care să arate că Vasile Blaga a știut de această înțelegere ilicită.

„În acest sens, Completul de 5 Judecători constată că inclusiv martorii audiaţi în faţa instanţei de apel care au susţinut remiterea sumelor de bani, la interpelarea expresă, nu au confirmat că inculpatul A. (Vasile Blaga – n.r.) a cunoscut tranzacţia de corupţie încheiată între E. (Gheorghe Ștefan, zis Pinalti – n.r.) şi D. (Horațiu Berdilă – n.r.) şi că banii au fost remişi în considerarea sprijinului pe care inculpatul l-ar fi acordat acestei tranzacţii (…)
Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că nu există un probatoriu apt de a forma convingerea instanţei că sumele de bani au fost remise inculpatului (Vasile Blaga – n.r.) în considerarea strictă a unei înţelegeri aflate în legătură directă cu tranzacţia de corupţie dintre E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) şi D. (Horațiu Berdilă – n.r.)”, au scris judecătorii.

Potrivit documentului, Blaga ar fi știut că banii sunt necesari partidului, „şi nu în considerarea pretinsului sprijin moral pe care inculpatul l-ar fi acordat înţelegerii ilicite intervenite anterior”.

Înțelegerea anterioară, neanalizată de instanță

Drept urmare, pentru Vasile Blaga s-a consemnat doar o vină morală, iar instanța nu a mai analizat dacă există probe privind o înțelegere între parlamentarul originar din Bihor și „Pinalti”, așa cum procurorii DNA au susținut.

Potrivit acestora, în 2019, Blaga ar fi achiesat la propunerea vicepreședintelui PDL Gheorghe Ștefan de a-l numi pe Horia Hăhăianu la șefia Transelectrica și de a colecta apoi comisioane din contractele pe care Hăhăianu le va fi acordat clientelei de partid. Una dintre firmele beneficiare a fost IT Romsys.

Înalta Curte nu a putut analiza dacă există probe privind această înțelegere, pentru că nu a fost „îndrituită” să repună în discuție faptele reținute în sarcina lui Gheorghe Ștefan, care avea deja o decizie definitivă în dosar. Instanța a fost investită să analizeze doar faptele din 2011 și 2012, nu și cele din 2009, pentru că procurorul care a anchetat dosarul nu i-a adus acuzații de folosire a influenței de lider de partid lui Blaga, ci doar lui „Pinalti”.

Scăpat de procurorul Portocală

DNA a susținut că, în 2009, Blaga și „Pinalti” s-au pus de-acord să numească persoane agreate la conducerea companiilor naționale, care apoi să atribuie contracte de achiziţie publică către firme dispuse să cotizeze pentru PDL. Totuși, acuzații în acest sens au fost formulate doar față de „Pinalti”.

„Înalta Curte a constatat că numirea lui I. (Horia Hăhăianu – n.r.) la conducerea unor companii de stat reprezintă o împrejurare factuală corespunzătoare unei acuzaţii cu totul distincte, prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 şi aduse exclusiv numitului E. (Gheorghe Ștefan zis Pinalti – n.r.) în cauza disjunsă, fără ca o acuzaţie similară să fi fost reţinută, concomitent, şi în sarcina inculpatului judecat în cauza de faţă (Vasile Blaga – n.r.)”, se arată în motivarea citată de g4media.ro.

„Încadrarea făcută a fost greșită, totodată probele nu au existat pentru niciuna din faptele imputate și, în atare situație, judecătorii au dat soluția legală de a-l achita pe domnul Blaga de sub acuzația ce a fost nefondată și neprobată în niciuna dintre instanțe”, a declarat pentru G4media.ro Cristi Ene, avocatul lui Vasile Blaga.

Procurorul care a instrumentat dosarul este celebrul Mircea Negulescu zis Portocală, judecat acum la Înalta Curte pentru presupuse abuzuri în instrumentarea dosarelor.