URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 06 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt curios să văd cum o mai scoate la capăt Primăria Oradea de data asta. A vrut să găsească o soluţie pentru acoperişul parcării de pe Strada Independenţei şi, pentru a nu fi acuzată de totalitarism, a organizat concurs. A făcut un regulament (contestat de Ordinul Arhitecţilor din România), a adunat un juriu, a stabilit un termen limită şi tot ce i-a mai rămas de făcut a fost să numere punctele primite pe fiecare proiect, să facă un clasament şi să declare un câştigător. Acum mai trebuie doar să scoată castanele fierbinţi din foc cu propriile mâini.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care este prima măsură care ar trebui luată de urgență de autorități pentru limitarea creșterii răspândirii infecțiilor cu coronavirus?







De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). Î
01 Decembrie 2009, 09:41

Daţi-i gaz!

Daţi-i gaz! ALTUL LA RÂND! În câţiva ani, centrala din Şoseaua Borşului va fi făcută una cu pământul. Indiferent dacă actualul CET va fi modernizat de municipalitate sau privatizat, locul său va trebui luat de o centrală modernă. Rămâne de văzut cine va şi plăti pentru ea...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Specialiştii au întârziat strategia de termoficare un an întreg. Consultanţii au analizat variantele încălzirii pe cărbune, pe apă termală, pe gaz.

În final şi-au dat cu presupusul că ultima e cea mai potrivită. Când să bată soluţia în cuie, a izbucnit scandalul...

"Dacă nu folosim cărbunele şi apa geotermală, peste 4-5 ani o să plătim cea mai scumpă gigacalorie din ţară", a protestat Dragoş Gligor, directorul Electrocentrale. Aşa că, săptămâna aceasta, discuţiile vor fi reluate...

Atenţie, gaze!

Strategia a fost făcută, urma doar să fie aplicată. Ministerul Mediului a plătit 3,6 milioane de euro Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) pentru a elabora strategia de termoficare a opt oraşe. Dacă pentru Reşiţa inginerii institutului au recomandat încălzirea pe bio-combustibil, iar pentru Râmnicu Vâlcea încălzirea pe cărbune, pentru Timişoara, Iaşi, Bacău, Focşani, Botoşani şi Oradea au propus încălzirea pe gaz.

12 bolos.jpg"Motivul e simplu. Reşiţa este un oraş mic şi nu are nevoie de o centrală de mare capacitate, iar la Vâlcea investiţia a fost deja începută, aşa că rămâne pe cărbune. Oradea şi celelalte oraşe sunt nevoite să treacă pe gaz pentru că investiţiile în echipamentele de producţie şi de protecţia mediului, dacă ar fi să ardă cărbune în continuare, sunt prea mari", povesteşte Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Dezvoltare Durabilă.

În acest caz, CET ar trebui să investească 45 milioane de euro numai în instalaţiile de desulfurare, de evacuare a şlamului şi de denoxare, pentru a se conforma standardelor de mediu europene. Iar termenul-limită e ianuarie 2013! "Cu cheltuiala asta nu am rezolva mare lucru. Vom avea aceleaşi instalaţii şi cazane vechi din 1966. Am cheltui pe filtre bugetul oraşului pe un an de zile şi la final nu am avea un Audi A8, ci tot o Dacie veche", explică directorul.

Pe banii UE

Boloş susţine că, cu puţin noroc, Oradea ar putea să-şi facă un CET nou-nouţ, pe banii UE. "Avem 95% şanse să atragem 68 milioane de euro prin programe de mediu. Din banii ăştia am putea cumpăra o instalaţie cu turbină pe gaz, trei cazane cu apă fierbinte care la nevoie să poată merge şi pe păcură, şi am reabilita 19,2 kilometri de conducte care au pierderi de aproape 40%".

Boloş susţine că, de vreme ce va primi fonduri europene, CET nu va trebui să-şi amortizeze investiţia, aşa că va putea menţine gigacaloria facturată populaţiei la actualul nivel, de circa 69 euro cu TVA inclus. Oricum, studiile arată că orădenii nu ar putea plăti o gigacalorie mai scumpă de 79 euro. "Dacă la asta se mai adaugă că noua centrală ar funcţiona cu mai puţin de jumătate din personalul actual, iar cartierul Nufărul ar putea trece pe apă geo-termală, care e mai ieftină, e clar că presiunea de majorare a preţului se va diminua", zice directorul.

Abur şi curent

12 Dragos.jpgDragoş Gligor (foto), directorul Electrocentrale, are altă părere. "Strategia nu respectă principii energetice elementare cum ar fi proximitatea resursei. Resursele locale ale Oradiei sunt apa geotermală şi cărbunele, nu gazul! Nu se respectă nici principiul eficienţei, astfel încât prin cogenerare să obţii şi căldură, şi electricitate, pe care să le vinzi separat şi, astfel, să câştigi de două ori. Instalaţia pe gaz produce doar energie termică", zice directorul.

Dragoş spune că gazul nu este o soluţie pentru că preţul său va urca în continuare, determinând scumpirea gigacaloriei. Mai mult, directorul susţine că sistemul propus de Boloş e riscant. Dacă vara CET-ul ar funcţiona cu o singură turbină şi un cazan recuperator de căldură, iarna producţia ar fi suplimentată cu trei cazane de apă fierbinte. "În practică, aceste cazane se folosesc doar pe o perioadă scurtă, de o săptămână, atunci când e foarte frig. Nimeni nu ştie ce se întâmplă când le foloseşti o iarnă întreagă", spune directorul.

Dragoş susţine că, deşi pare ieftină, trecerea la încălzirea pe gaz este riscantă. "E ca şi cum, în loc să îţi iei un cuţit bun, îţi cumperi o brişcă ieftină. S-ar putea să tai o dată slana cu ea, dar nimeni nu ştie când se rupe şi rămâi flămând", explică directorul. Energeticianul crede că soluţia ideală ar fi încălzirea cu apă geotermală şi cu cărbunele de la Voievozi, iar dacă municipalitatea nu are bani de instalaţii pentru protejarea mediului, poate există investitori care au. "Să facem un caiet de sarcini pentru privatizarea CET şi să vedem ce se întâmplă", cere Gligor.

Bancă, cumpăr CET

BIHOREANUL a aflat că, de fapt, o astfel de ofertă circulă deja prin Primărie. În urmă cu două săptămâni, OTP Consulting, firma de consultanţă a OTP Bank, care a analizat situaţia financiară a CET în vederea acordării unui împrumut pentru achiziţionarea de combustibil, a venit cu o ofertă şocantă. Banca se oferă să construiască până la începutul anului 2012 o termocentrală nouă, să preia administrarea CET, să ajute la demolarea vechii centrale, să plătească salariile compensatorii ale muncitorilor care vor fi disponibilizaţi şi să nu majoreze preţul gigacaloriei vreme de 10 ani.

"Investitorul vrea să facă o centrală tot pe gaz şi tot fără cogenerare. Producţia de energie electrică nu e rentabilă. Tariful kilowatului este stabilit de stat, astfel încât lucrezi în pierdere", spune Eduard Florea, directorul economic al Primăriei.

"Omorâm oraşul!"

Negocierile dintre reprezentanţii băncii şi cei ai municipalităţii s-au purtat în cel mai mare secret şi vor fi reluate în cursul acestei săptămâni. Şansele de reuşită nu sunt însă foarte mari. Primarul Ilie Bolojan a declarat pentru BIHOREANUL că demersul băncii este de complezenţă. "Noi am cerut un credit, iar ei au venit cu această propunere, dar este mai mult o dovadă de bune oficii decât o ofertă, pentru că nu are foarte multe date concrete", zice primarul.

În vreme ce Bolojan e sceptic, Marcel Boloş speră ca oferta să nici nu fie luată în discuţie. "Odată ce am demolat vechiul CET suntem la mâna firmei private, care poate pune ce tarife vrea. Bine, nu în primii 10 ani, dar după aia trebuie să intre pe câştig. Dacă ne lăsăm la mâna unui privat, omorâm oraşul", zice Boloş. Directorul susţine că, până la urmă, cea mai bună soluţie rămâne tot trecerea CET pe gaz, cu fonduri europene. "Ştiu că avem cărbune la Voievozi, dar UE nu finanţează echipamente de producţie, ci doar de protecţia mediului. Dacă vrem să rămânem pe cărbune, va trebui să ne împrumutăm din bănci pentru retehnologizare. Iar asta tot din buzunarul orădenilor se va plăti", zice Boloş.

Aşa că, până la urmă, toată povestea se rezumă la bani. Iar Oradea nu-i are. Indiferent dacă va arde cărbune sau gaz...


"Oricine ar investi în CET îşi va recupera banii de la orădeni, prin costul gigacaloriei. Pe când, dacă folosim bani europeni, aceştia nu mai trebuie recuperaţi"

Marcel Boloş


DIN ANII ‘60
Jucărie stricată

Cele mai mari probleme ale Electrocentrale sunt legate de echipamentele de producţie învechite, care pot ceda în orice moment, şi de nivelul ridicat al poluării, care pune sub semnul întrebării funcţionarea centralei după anul 2013, când România trebuie să respecte toate normele UE în materie de ecologie. La fel, reţelele de distribuţie a energiei termice trebuie reabilitate de urgenţă, pentru că au pierderi de aproape 40%.

Actuala centrală este şi supradimensionată. CET a fost dat în funcţiune în 1966, având şase cazane pe cărbune, "aditivat" cu gaz şi păcură. Din cele şase cazane, în mod normal funcţionează unul singur, iar în sezonul rece mai pornesc încă două.

Cele şase magistrale care deservesc centrala şi reţelele de distribuţie au în total 426 kilometri. Din cei 77 kilometri de conducte magistrale, doar 3% au fost reabilitaţi în ultimii cinci ani. Majoritatea punctelor termice au peste 40 de ani şi 80% ar trebui modernizate.

În contextul dispariţiei industriei grele, producţia CET a scăzut an de an, de la 901.228 MWh în 2004, la doar 661.192 MWh în 2008, adică doar 73,37% faţă de acum cinci ani. Deşi producţia a scăzut constant, centrala e deservită de 1.174 salariaţi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0757 RON
  • 1 EUR = 4.8336 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON