Curvele, la treabă! Primăria Oradea vrea să pună prostituatele cu datorii la muncă în folosul comunităţii

N-au casă, nici maşină ori conturi pe numele lor, nu au nimic! Aproape 500 de orădeni figurează în evidenţele municipalităţii doar cu datoriile prin neplata amenzilor. "La sfârşitul lunii septembrie, 475 de contribuabili aveau debite în valoare de 3,9 milioane lei, care, indiferent de măsurile luate, nu au putut fi încasate", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea.

Ca să nu iasă de tot pe pierdere, municipalitatea va cere justiţiei să constate "falimentul" debitorilor şi să transforme datoriile în ore de muncă în folosul comunităţii.

Lista ruşinii

Lipsa veniturilor nu scuză neplata datoriilor. Conform Codului de procedură fiscală, "pe perioada în care un debitor ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată, acesta este declarat insolvabil", dar "măsurile de executare silită nu vor fi întrerupte". Concret, "faliţii" trebuie scoşi din evidenţa veniturilor oraşului, pentru că aceste încasări sunt incerte, dar vor fi înregistraţi într-o evidenţă separată pentru ziua în care vor avea ceva trecut pe numele lor.

La începutul acestei luni, Primăria a făcut publică lista celor 475 de orădeni pentru care vrea să ceară instanţei declararea insolvabilităţii. "Faliţii" datorează bugetului local 3,9 milioane lei, echivalentul a 820.000 euro, bani din care municipalitatea ar putea asigura supravegherea video a întregului oraş, reabilitarea palatului Apollo sau asfaltarea ultimelor zece străzi nemodernizate din Velenţa.

Publicarea listei a fost ultima măsură luată de municipalitate înainte să trimită dosarele în instanţă. "Poate aşa debitorii se ruşinează, că îi văd vecinii, familia sau cunoscuţii, şi îşi plătesc datoriile", spune Eduard Florea (foto).

Amenzi cât casa

Şansele sunt, însă, minime. Lista e formată în general din femei uşoare, şoferi şi boschetari fără venituri oficiale sau imposibil de găsit. Topul este deschis de trei prostituate care au acumulat 600 amenzi neplătite în valoare totală de 71.000 euro. Pe care, evident, nu au cum le plăti.

Cea mai mare datorie pentru amenzi neachitate o are orădeanca Ramona Otvos, care din 2010, când avea 19 ani, a acumulat 214 amenzi însumând aproape 24.000 euro, ea fiind urmată de Melinda Biri, cu amenzi de 23.600 euro, şi de Erdei Gyongyike - 23.500 euro. "Vorbim de persoane care au primit amenzi pe bandă rulantă. Spre exemplu, numai în iulie una dintre femei a fost sancţionată cu 500 şi cu 1.000 lei tot a doua sau a treia zi", spune directorul Florea.

Situaţia e cu atât mai încurcată cu cât Primăria nu poate nici colecta aceste sume, fiind vorba de persoane fără venituri oficiale, şi nici cere poliţiştilor să o lase mai uşor cu amenzile, pentru că ar încuraja încălcarea legii.

Contrabandişti, golani, şoferi...

Lista faliţilor cuprinde toate categoriile de marginali. "Printre insolvabili se numără orădeni amendaţi pentru contrabandă cu ţigări, scandalagii sancţionaţi pentru tulburarea liniştii publice şi persoane fără adăpost cu buletin de Oradea pentru care vin amenzi din ţară", spune directorul adjunct al Direcţiei Economice, Sorin Iacob (foto).

Spre exemplu, traficanţii de ţigări din zona Pieţei Rogerius nu doar că nu şi-au plătit amenzi de 500.000 lei acumulate în perioada 2012-2013, dar s-au şi ales cu altele noi în urma unei acţiuni iniţiate de Poliţie în 2017. Tot neplătite!

O altă categorie o constituie şoferii de TIR din Polonia, Cehia sau Slovacia, turiştii din Austria, Franţa, Italia sau Ungaria ori studenţii din Moldova care au plecat fără să achite amenzile primite. "Aceste persoane au trecut cândva prin Oradea, au fost sancţionate pentru diferite fapte şi au plecat fără să lase în urmă conturi sau bunuri care să poată fi executate", explică Iacob. Cea mai mică sumă pentru care municipalitatea cere insolvabilitatea unei persoane este 40 lei.

Plată prin muncă

Cele aproape 500 de dosare de insolvabilitate încheiate de Primărie în 2019 vor fi înaintate justiţiei înainte de sfârşitul acestui an. "Dacă nu reuşim să găsim altă formă de recuperare a sumelor, vom cere instanţei să convertească amenzile în ore de muncă în folosul comunităţii", spune directorul juridic al municipalităţii, Eugenia Borbei (foto).

Juriştii Primăriei au câştigat anul acesta zece astfel de procese, fără ca asta să însemne însă mare lucru. "Instanţele nu au o valoare standard a orei de muncă şi, ca atare, dispun după propria apreciere. Într-un caz, instanţa a convertit amenzi de 5.000 lei în doar 10 ore de muncă, de parcă ar fi vorba de cineva care câştigă 500 lei pe oră", povesteşte un funcţionar.

Astfel, deşi municipalitatea urmează să ceară convertirea în ore de muncă la mătură a unor amenzi de 820.0000 euro, e greu de crezut că oraşul va fi mai curat. Efectul va fi cel mult psihologic.

Repartizaţi la cimitir

Anul acesta s-au prezentat la muncă în folosul comunităţii, obligaţi de instanţă, 31 de orădeni, condamnaţi pentru diferite fapte, dar nici unul prin convertirea amenzii în muncă. "Cei în cauză sunt repartizaţi la cimitirul municipal, unde au la dispoziţie un an de zile pentru a-şi face orele de muncă", spune Adrian Bogdan, referent în cadrul Direcţiei Tehnice a Primăriei.

Orădenii îşi ispăşesc pedepsele măturând alei, curăţind zonele verzi sau adunând mizeriile dintre morminte. "Sunt munci uşoare, nu-i pune nimeni să sape gropi", spune funcţionarul. Programul de lucru este între orele 8 -16, în afara weekend-urilor şi sărbătorilor legale. "O zi de muncă înseamnă de fapt doar 2 ore. Dacă omul a primit 60 de zile de muncă, înseamnă că are de făcut 120 de ore". Timpul de lucru se poate prelungi la 4 ore pe zi numai cu aprobarea ofiţerului de probaţiune şi poate urca la 8 ore doar dacă persoana sancţionată declară în scris că nu are loc de muncă sau şi-a luat concediu de odihnă ca să-şi ispăşească pedeapsa cât mai repede.

"N-am avut până acum nicio persoană care, trimisă de instanţă, să nu se prezinte la muncă. Toţi vor să scape cât mai repede. Sunt conştienţi că dacă nu îşi fac orele riscă să meargă la puşcărie", spune funcţionarul. Rămâne de văzut, totuşi, dacă metoda va funcţiona şi în cazul faliţilor. Mai ales dacă sunt de negăsit...

TOT MAI MULŢI. După o perioadă în care numărul procedurilor de declarare a insolvabilităţii deschise de municipalitate orădenilor cu restanţe a cunoscut un trend descendent, de anul trecut a revenit pe creştere:

2016 – 1.440 dosare

2017 – 399 dosare

2018 – 327 dosare

2019 – 475 dosare

PEDEAPSĂ PRIN MUNCĂ
VIP-uri în folosul comunităţii

În 2011 Primăria Oradea a devenit prima instituţie publică din Bihor care a cerut instanţelor convertirea amenzilor în muncă în folosul comunităţii. Oraşul avea atunci de recuperat 2,3 milioane lei de pe urma a 3.600 de amenzi neachitate, iar în urma proceselor au ajuns la "munca de jos" cam 70 de persoane. După apariţia Legii 253/2013, acest gen de sancţiune a fost aplicat şi persoanelor condamnate la cel mult 3 ani de închisoare cu suspendare, fără antecedente penale, care au comis fapte de o gravitate redusă şi au avut o conduită bună în timpul procesului.

Printre cei care au muncit gratuit în folosul oraşului s-au numărat fostul senator PD Mircea Matei, condamnat la 1 an cu suspendare şi 60 de zile în folosul comunităţii pentru că nu a achitat pensia alimentară copiilor, şi  fostul consilier al senatorului PSD Petru Filip, Alin Bobiţan, care a primit 3 ani cu suspendare şi 70 ore de muncă în folosul comunităţii pentru o şpagă de 1.000 euro luată când era angajat la Controlul de Trafic Rutier. Pe la mătură au mai trecut fosta deputată UDMR Pető Csilla, condamnată la 6 luni cu suspendare şi 55 de zile în folosul comunităţii pentru că şi-a angajat fiica la propriul cabinet parlamentar, şi fostul prodecan de la Medicină, Constantin Romanul, care a primit 2 ani cu suspendare şi 60 de zile de muncă pentru că lua şpagă de la studenţi.