URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
08 Decembrie 2012, 16:08

Cum votăm duminică: Tot ce trebuie să ştii despre alegeri

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Românii îşi aleg, duminică, parlamentarii pentru următorii 4 ani, secţiile de votare fiind deschise între orele 7 şi 21. Au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împlinită inclusiv în ziua alegerilor, dar în schimb nu pot vota alienaţii mintal şi deţinuţii care şi-au pierdut drepturile electoral prin hotărâre judecătorească definitivă, scrie rtv.net.

Cum se face

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Votul se exercită în mod secret, fiind interzis accesul concomitent a două sau mai multe persoane în aceeaşi cabină de vot. De asemenea, nu este permisă fotografierea buletinului de vot. Fiecare alegător trebuie să se prezinte la secţia de votare cu buletinul sau cu cartea de indentitate valabile.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor de vot. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care după verificarea înscrierii în lista electorală îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT". Alegătorii votează separat, în cabine închise şi aplică ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Ştampila cu menţiunea "VOTAT" se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate al alegătorului, menţionând şi data scrutinului. În cazul în care alegătorul votează în baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Infracţuni şi sancţiuni

Împiedicarea unei persoane de a-şi exercita dreptul la vot este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Cu detenţie de la 6 luni la 3 ani se pedeseşte violarea secretului votului (fotografiere votului).

Darea sau primirea de mită electorală este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Pasibili de aceeaşi pedeapsă sunt cei care votează fără a avea drept de vot sau care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

Falsificarea rezultatului votului prin tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Cu aceeaşi sancţiune sunt pedepsite şi furtul urnei sau al documentelor electorale sau ruperea sigiliilor.

Acestor infracţiuni li se adaugă o serie de contravenţii care obligă alegătorii la un comportament rezervat în interiorul secţiilor de votare. Astfel, refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi împrejurimi se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 de lei.

Tot contravenţie este continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor articolului 61 din Legea 67/2004 republicată, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut de lege (500m) să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1.400 lei la 2.000 de lei.

Distribuire complicata

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale potrivit principiului reprezentării proporţionale. Guvernul a delimitat prin hotărâre 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.

Pentru alegerile de duminică, fiecare partid a propus câte un singur candidat pentru fiecare colegiu, astfel că alegătorii nu mai votează o listă în bloc a unui partid, ci un nume.
Regula "câştigătorul ia totul" se aplică doar în colegiile în care un candidat a obţinut mai mult de 50% plus unu din numărul de voturi. Doar aceşti candidaţi vor fi siguri de accederea în Parlament. Restul colegiilor, în care nimeni nu a trecut de pragul de 50%, vor intra într-un proces complicat de redistribuire a voturilor în două etape, proces care este guvernat de regula păstrării proporţionalităţii.

Prima etapă de redistribuire are la loc la nivel judeţean. Să presupunem că un judeţ are 10 colegii de deputaţi, din care două au fost adjudecate cu peste 50%. Cei doi câştigători primesc mandatele, celelalte opt se redistribuie în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid în respectivul judeţ (inclusiv voturile obţinute în cele două colegii deja adjudecate), conform principiului proporţionalităţii, prin regula de trei simplă. Astfel, dacă USL are 55% din voturi va fi îndreptăţită la 4,4 mandate, PDL la 25% la 2 mandate, iar PPDD, cu 20%, la 1,6 mandate. La nivel judeţean, se reţine doar partea întreagă a fiecărui număr, numit coeficient electoral, astfel încât USL va primi patru mandate din cele opt aflate în joc, PDL două, iar PPDD unul singur. Mai rămâne un singur mandat în joc, iar acesta va fi acordat în urma redistribuirii naţionale care va ţine seama partea de după virgulă coeficienţilor electorali.
Introducerea coeficientului electoral face ca în Parlament să intre oameni care au obţinut locurile 2 sau 3 deoarece există teoretic posibilitatea ca împărţirea pe baza coeficienţilor să nu ţină seama de cine au fost aceia care au obţinut cele mai multe voturi într-un colegiu sau altul. De exemplu, candidaţii USL pot obţine cel mai mare număr de voturi în 7 din cele 8 colegii care intră la prima redistribuire, dar vor primi doar 4 mandate, în alte trei colegii mandatele mergând fie la PDL, fie la PPDD. Anomalia se repetă şi la redistribuirea la nivel naţional.

O altă ciudăţenie este modul în care sunt desemnaţi câştigătorii din cadrul aceleiaşi partid. Astfel la desemnarea câştigătorilor USL pentru cele patru colegii care revin Uniunii în respectivul judeţ nu iau în calcul procentajele care au fost obţinute, ci numărul de voturi. Anomalia apare ca urmare a faptului că unele colegii sunt mai mari decât altele, cei care candidează în colegii cu o populaţie mai mare fiind avantajaţi. De exemplu, un candidat x care a obţinut 10.000 de voturi reprezentând 40% din numărul de voturi exprimate în acel colegiu va pierde mandatul în faţa candidatului y care a obţinut 11.000 de voturi într-un colegiu mult mai mare, dar care reprezintă doar 32%.

"Încununarea" acestei opere legislative survine la redistribuirea la nivel naţional, unde se păstrează regula proporţionalităţii până în punctul în care vor fi trimişi de-a valma în Parlament oameni care au pierdut în colegii până când se va ajunge la păstrarea proporţiei între voturile primite de fiecare partid la nivel naţional. Spre exemplu, USL poate obţine 50% din voturi la nivel întregii ţări, dar candidaţii săi pot obţine 55% din colegii cu mai bine de jumătate din voturile exprimate în fiecare colegiu. De asemenea, Uniunea va mai primi un număr de colegii care intră la distribuire, fapt ce ar putea duce la o suprareprezentare a USL de până la, să spunem 75%. Pentru a preîntâmpina o asemenea situaţie, legea prevede posibilitatea acordării unui număr de două mandate în acelaşi colegiu pentru cei clasaţi pe locuri inferioare astfel încât să fie respectată proporţionalitatea până când se va ajunge ca numărul de parlamentari ai USL să nu depăşească, precum în cazul nostru ipotetic, pragul de 50%.

(sursa: rtv.net)

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON