Crăişorii muntelui: Un primar şi un afacerist celebru s-au ales cu dosare penale după ce BIHOREANUL a descoperit că şi-au amenajat conace într-o arie protejată (FOTO / VIDEO)

Ridicate în Munţii Codru Moma, la graniţa Bihorului cu Aradul, de-o parte şi de alta a Dâmbului Măgura - cum e impropriu denumit un versant înalt de 900 metri şi acoperit de o pădure uriaşă de foioase - celor două conace le-a mers vestea în toată ţara Beiuşului.

"La dom’ primar, acolo sus, a fost până şi Dragnea, cu elicopterul, or făcut chef pe vremuri. Are numa’ marmură înăuntru", au povestit BIHOREANULUI localnici din Tărcaia despre domeniul ascuns al edilului PSD Aurel Ille. Fotografii nu avea niciunul, la fel cum nu aveau nici cu conacul protejatului acestuia, cel mai prosper om de afaceri din comună, Viorel Ile, patron de firmă de construcţii şi balastiere, ridicat tot pe vârful Măgurii. "Nu poţi ajunge la ele decât dacă te duc ei, că şi-or pus bariere şi au şi camere de supraveghere", zic sătenii.

Reporterii BIHOREANULUI au reuşit, totuşi, să le găsească şi să le imortalizeze cu ajutorul unei drone, descoperind - deloc de mirare - că ambele conace au fost construite ilegal, într-o arie naturală protejată, de interes naţional...

Conace pe pisc

De la şosea până la cele două "bârloguri" de lux din vârful muntelui, drumurile sunt accesibile doar cu maşini de teren, urcând abrupt pe stânci, şerpuind prin păduri unde roiesc tăietori de lemne cu TAF-uri şi camioane cu buşteni, fără să se sinchisească vreunul de indicatorul ce anunţă intrarea în zona protejată.

Căile de acces sunt blocate cu bariere pe care sunt montate, aşa cum spuneau şi sătenii, camere de supraveghere. Celelalte, folosite de ciobani şi de sătenii care deţin păşuni alpine, sunt aproape impracticabile.

De pe culme, conacul primarului din Tărcaia (foto jos) sare imediat în ochi. E întins pe 1,6 hectare, format din două căsoaie cu etaj şi mai multe acareturi, inclusiv un bazin uriaş săpat în stâncă, plus încă o fundaţie, semn că şantierul nu e terminat. Proprietatea are panouri fotovoltaice, antenă GSM, ba chiar şi un observator pentru vânătoare, pe care a fost montată o oglindă al cărei rost îl ştiu doar vânătorii experimentaţi: să orbească vânatul...

Vecin de munte

Ceva mai mare, pe cealaltă parte a vârfului, este conacul omului de afaceri Viorel Ile (foto jos). Întins pe 1,8 hectare, domeniul e mai cochet. Două case elegante, ambele fără etaj, dar cu terase acoperite, asemenea ranch-urilor americane, mărginesc o livadă în care, separată cu garduri, se află şi o grădină cu legume.

Ambele proprietăţi sunt înconjurate de copaci seculari, care le ascund privirilor, şi sunt îngrădite doar pe laturile dinspre drum. Costurile unor astfel de amenajări făcute în vârf de munte sunt uriaşe, după cum spun specialiştii, din cauza distanţelor mari pe care trebuie transportate materialele de construcţii şi, mai ales, a terenului accidentat. Dar pentru proprietari n-a contat. Culmea aroganţei, aceştia şi-au pavat şi aleile de acces, pe sute de metri, cu dale din beton.

Fără autorizaţii

Cele două conace se află în extravilanul comunei Tărcaia (vezi mai jos harta GPS, marcată cu roșu, linia galbenă delimitează situl natural), într-o arie naturală protejată de interes naţional, după cum a constatat BIHOREANUL, verificând coordonatele geografice ale acestora şi harta sitului Natura 2000 - Codru Moma.

Pentru a putea construi aici, proprietarii ar trebui să fie autorizaţi de Primărie în baza unor aprobări din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) şi a celei pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Nici primarul şi nici omul de afaceri, însă, nu a solicitat vreodată un aviz din partea celor două instituţii, după cum atestă şeful ANANP, Adi Croitoru, şi purtătorul de cuvânt al APM Bihor, Dorina Radoveţ, cărora BIHOREANUL le-a solicitat să comunice dacă vilele au fost ridicate cu respectarea reglementărilor în vigoare.

Machu Picchu de Tărcaia

"Confirmăm localizarea celor două imobile pe suprafaţa sitului Natura 2000 - Codru Moma. În baza de date a APM Bihor nu au fost identificate solicitări de emitere a actelor de reglementare pentru imobilele de pe aceste amplasamente. În consecinţă, APM Bihor nu a emis aviz sau acord pentru aceste locaţii", se arată în răspunsul transmis redacţiei de APM Bihor.

Solicitări similare au fost înaintate şi Gărzii de Mediu Bihor, respectiv Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (citește răspunsurile instituțiilor mai jos). Urmarea? Pe 19 iulie, o echipă comună de inspectori ANANP şi comisari conduşi chiar de şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu, le-a făcut o vizită "mogulilor" din Tărcaia, chiar în vârful muntelui.

"Asemenea dihănii de case în vârf de munte, mai rar. Le-am numit, mai în glumă, mai în serios, Machu Picchu de Tărcaia", a spus Şerbănescu, cu trimitere la ruinele incaşe găsite în vârful munţilor din Peru.

În acte? Şură şi păşuni

Deşi printre tărcăieni este de notorietate că atât primarul Aurel Ille, cât şi omul de afaceri Viorel Ile (foto) s-au ocupat de şantierele celor două conace şi tot ei le folosesc ca adevăraţi stăpâni, în faţa echipei de control ambii s-au eschivat, ascunzându-se în spatele unor bătrâni.

Viorel Ile a susţinut că terenul şi construcţiile au fost ridicate în 2011 şi îi aparţin socrului său, Ioan Şarba. Atâta doar că acesta are menţionat în actul de proprietate 1,4 hectare, iar domeniul împrejmuit cuprinde încă 0,4 hectare din pădurea statului. Şi, mult mai important, în document nu sunt trecute casele, ci doar o şură din lemn de 25 metri pătraţi construită în 1961.

Nici în actele primarului Aurel Ille (foto) nu apare niciuna din construcţiile de pe Măgura, edilul susţinând că acestea au fost ridicate de tatăl său, Savu Ille, în perioada 1998-2014, care nu le-a declarat. Ca atare, în coala funciară, proprietatea de 1,6 hectare e descrisă ca "fânaţe", adică o păşune, şi aşa a şi preluat-o, în luna mai a acestui an, când tatăl i-a donat-o.

În anchetă

OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate permite proprietarilor de terenuri din siturile naturale protejate să construiască doar în condiţii speciale, stabilite de custode (Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, n.r.), care cunoaşte zonele vulnerabile din punct de vedere al protecţiei biodiversităţii. Totodată, proprietarii sunt obligaţi să respecte un plan de management aprobat prin ordin de ministru, prin care se poate impune, de pildă, destinaţia imobilelor permise în aceste zone, regimul de înălţime, chiar şi materialele de construcţie folosite, plan care, în cazul sitului natural protejat Codru Moma - Natura 2000 încă nu există.

Conform actului normativ, nerespectarea acestor prevederi, mai precis "scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic a unor terenuri de pe raza siturilor naturale protejate fără acordul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate" constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.

În cazul conacelor de pe Măgura, comisarii de mediu au consemnat în notele de control că proprietarii "nu deţin avizul administratorului ariei naturale protejate şi nici acord de mediu pentru realizarea construcţiilor", motiv pentru care au sesizat Parchetul Beiuş, solicitând tragerea la răspundere penală a vinovaţilor.

Ca-n vestul sălbatic

Cele două dosare penale nu sunt primele pe numele edilului şi cel al afaceristului. Firma lui Viorel Ile e cunoscută în zona Beiuşului ca apropiată PSD, înflorind în timpul guvernării acestui partid. Localnicii din Tărcaia acuzau încă din 2014 că patronul se bucura de protecţia Gărzii de Mediu şi a ABA Crişuri din vremea când instituţiile erau conduse tot de PSD-işti, dar şi de cea a primarului Aurel Ille, care i-a autorizat ilegal balastiera ce funcţionează la câţiva metri de casele sătenilor, contrar legii ce prevede să fie la cel puţin 500 metri de marginea localităţii.

Mai grav, după cum a dezvăluit BIHOREANUL, statul va plăti 2,5 milioane de lei ca să salveze podul de pe DN 76 din Drăgăneşti, distrus de săpăturile ilegale practicate de angajaţii balastierei, care, în ciuda anchetei penale pornite tocmai din acest motiv, şi-au continuat manoperele ilegale, fiind prinşi în flagrant pe 26 iunie a.c. în timp ce săpau cu utilajele la câţiva metri de un alt pod, de astă dată în Tărcaia (foto jos), astfel că firma s-a ales cu un nou dosar penal.

Comuna fără lege

Ca urmare a exploatărilor ilegale, albia Crişului Negru a fost distrusă pe kilometri întregi, în unele locuri distanţa dintre maluri triplându-se, iar flora şi fauna dispărând cu totul, după cum au arătat tot reporterii BIHOREANULUI, care au surprins cu o dronă imaginea dezastrului ecologic pe cursul râului şi au pus înregistrările la dispoziţia ABA Crişuri, instituţia care gestionează sursele de apă din judeţ.

Culmea este că "hoţii" de piatră n-au fost văzuţi ani la rând nici de slujbaşii ABA, nici de vreun angajat al Primăriei Tărcaia, ba nici măcar de cei doi agenţi ai Postului de Poliţie comunal, care în ultimii 5 ani n-au deschis nicio anchetă vizând exploatările ilegale şi nu au prins în flagrant niciun utilaj extrăgând ilegal pietriş din râu, deşi asta se întâmpla la ordinea şi la lumina zilei.

Lumea e mică

De altfel, la acţiunea din 26 iunie, când poliţiştii din Beiuş şi comisarul de mediu alergau prin Criş după angajaţii balastierei, ajutorul şefului de post din Tărcaia, Antik Zsolt, privea de pe pod evenimentul, ca pe un spectacol, alături de fratele său, judecătorul Antik Levente, de la Curtea de Apel Oradea. Cei doi sunt, de altfel, amici de familie cu fostului viceprimar al comunei, Halasz Francisc, recent decedat, care făcuse "echipă" în PSD şi la Primărie cu edilul Aurel Ille din 2008, după ce anterior "prestase" la UDMR.

Şi, tot coincidenţă e, desigur, faptul că acelaşi magistrat Antik Levente (foto) a fost cel care, pe 1 octombrie 2013, a condus completul de judecată (din care mai făceau parte alţi doi colegi controversaţi, Laura Soane şi Mircea Puşcaş, ultimul condamnat pentru corupţie) care a pronunţat verdictul într-un dosar penal în care primarul Ille fusese inculpat alături de fostul jurist al Primăriei, Teodor Tirla, de un consilier local şi de fostul secretar, pentru falsificarea unei Hotărâri a Consiliului Local. Nu din plictiseală, desigur, ci pentru a trece în proprietatea privată a comunei mai multe terenuri ale Asociaţiei Urbariale Tărcaia, care apoi au ajuns la apropiaţi ai edilului.

Condamnat, achitat, anchetat

Condamnaţi anterior, în două rânduri, la închisoare cu suspendare, toţi cei patru funcţionari, cu primarul în frunte, au fost achitaţi de completul de judecată prezidat de Antik, care motiva lapidar că "nu au antecedente penale şi au recunoscut parţial comiterea faptelor", după cum reiese din decizia penală consultată de BIHOREANUL.

Rămâne de văzut, deci, care va fi finalitatea anchetei penale de acum, în care edilul din Tărcaia şi vecinul său afacerist trebuie să dea explicaţii pentru conacele ridicate ilegal de pe vârf de munte. Deocamdată, interpelaţi de ziar, patronul Viorel Ile a refuzat orice discuţie, susţinând că proprietatea aparţine socrului său, în timp ce primarul nici n-a catadicsit să răspundă la numeroasele apeluri telefonice şi la mesajele care i-au fost transmise.

De fapt, ce ar putea spune, din moment ce are acte că le-a primit plocon de la tata? Aşa că va răspunde cel care i le-a dat..

Vezi mai jos videoreportaj! Editor video: Paul Lelea

UN DISCRET
Primar cu avere la secret

Primar de 22 ani, la al cincilea mandat, PSD-istul Aurel Ille şi-a depus rar declaraţii de avere, ignorând Legea 176/2010 care îl obligă să-şi declare proprietăţile cel mai târziu la data de 15 iunie în fiecare an.

Ultima declaraţie a edilului postată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate datează din 2016 şi arată că ar fi sărac lipit pământului, pentru că documentul a fost completat doar cu numele, funcţia, data şi semnătura lui Ille.

Pe site-ul Primăriei comunei, ultima declaraţie de avere e din 2012 şi cuprinde două vile, de 550 mp (în satul Tărcăiţa, achiziţionată în 2011), respectiv de 600 mp (în Beiuş, cumpărată în 1995), plus un apartament de 76 mp (Oradea, din 2007) şi o hală industrială de 3.712 mp (Beiuş, 2003), aproape 2 hectare de terenuri agricole şi fâneţe, un BMW şi un Land Rover, ambele luate în 1994.

O avere de invidiat, strânsă dintr-o leafă de bugetar şi din salariul de inspector fiscal al soţiei, recent pensionată...

Vezi mai jos atât răspunsurile APM, ANAMP și Garda de Mediu!

Răspuns APM Bihor:

Răspuns ANANP:

Răspuns Garda de Mediu: