CEDO i-a dat dreptate lui László Tőkés, sancţionat pentru că a arborat steagul secuiesc şi pe cel al Partium în centrul Oradiei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în două procese deschis de fostul europarlamentar László Tőkés, care s-a plâns că a fost obligat de Poliţia Locală Oradea să dea jos steagul secuiesc şi cel al Ungariei Mari, arborate la balconul biroului său, care era amenajat în centrul municipiului.

Tőkés a contestat sancţiunile în instanţă, a pierdut definitiv, dar CEDO a stabilit acum că judecătorii români au fost superficiali.

Steaguri... cu publicitate

Într-un comunicat transmis marţi, CEDO descrie pe scurt şi cele două acţiuni deschise de László Tőkés.

În vara anului 2014, aşa cum şi BIHOREANUL a scris la acea vreme, fostul episcop reformat a arborat la balconul clădirii de pe strada Jean Calvin un steag secuiesc, în cadrul unui flashmob în care l-a comemorat şi pe criminalul de război Wass Albert. Pe 20 august 2014, politicianul a primit un avertisment de la Poliţia Locală Oradea, pe motiv că a încălcat regulamentul local de publicitate stradală şi Legea 185/2013, arborând un „steag publicitar” fără autorizaţie. Totodată, lui Tőkés, atunci europarlamentar, i s-a cerut să înlăture steagul, ceea ce nu a făcut. În schimb, a contestat în instanţă procesul verbal al poliţiştilor locali.

Pe 25 ianuarie 2015, Judecătoria Oradea a respins acţiunea europarlamentarului, iar ulterior Tribunalul Bihor a păstrat sentinţa, stabilind că arborarea steagului pe o clădire privată nu este interzisă, dar trebuia făcută în acord cu regulamentul local de publicitate.

În acelaşi timp, Tőkés a sporit „colecţia” de steaguri din balcon. În decembrie 2015, a arborat şi drapelul regiunii Partium, anunţând că este un gest de protest faţă de sancţiunea Poliţiei Locale Oradea. Fostul europarlamentar a primit un nou avertisment similar, l-a contestat, dar din nou fără succes. Abia în 2020, a dat jos ambele steaguri.

Instanţele româneşti, criticate

László Tőkés s-a plâns Curţii Europene de Justiţie că i-a fost încălcată libertatea de expresie, în două procese distincte. 

„Curtea nu este de acord cu punctul de vedere al aplicantului potrivit căruia ingerinţa în dreptul său la liberă exprimare nu avea un temei juridic. Totuşi, a constatat că instanţele naţionale nu au examinat în profunzime toate probele relevante lor și că motivele din deciziile lor au fost insuficiente. Hotărârile motivate au fost succinte și nu conțineau suficiente informații pentru a permite Curții să discearnă raționamentul”, se arată în comunicatul transmis marţi.

Justiția română trebuie să stabilească un echilibru între dreptul la liberă exprimare invocat de Tőkés și drepturile publice în contextul aplicabilității legii publicității stradale. Instanțele românești nu au explicat de ce au considerat steagurile o formă de publicitate stradală și nu au ținut seama de afirmațiile lui Tőkés, care a spus că reprezintă o formă de exprimare a identității proprii.

Curtea a reținut că publicitatea este o noțiune de referință pentru activitățile comerciale, care nu se regăsesc în cazul de față, iar instanțele românești nu au explicat de ce consideră arborarea celor două steaguri o formă de publicitate. Mai mult, acestea nu au dovedit că afișarea acestora ar fi încălcat normele de siguranță publică.

Faptul că acestea au fost sancțiuni minore nu justifică încălcarea libertății de expresie a reclamantului, au mai stabilit judecătorii CEDO.

Judecătoarea Iulia Motoc a avut o opinie separată în acestă cauză, precum și judecătorul Kucsko-Stadlmayer.

Potrivit deciziei CEDO, România trebuie să-i plătească lui Tőkés 2.112 euro, cheltuielile de judecată.