Caşcaval cu găuri

Săptămâna trecută a fost una a bugetelor. După ce aleşii bihorenilor l-au votat miercuri pe cel al Consiliului Judeţean, vineri a venit rândul Consiliului Municipal să aprobe împărţirea banilor Oradiei pe 2010.

Criză - acesta e cuvântul care caracterizează ambele bugete. La o privire sumară, amândouă par a fi afectate de austeritate, împărţind sărăcia în mod echilibrat. La o analiză mai atentă, însă, se văd şi extravaganţe, cheltuieli ce nu au nimic în comun cu oportunitatea de moment şi nici nu aduc un câştig cetăţenilor.

Mica înţelegere

Consilierii judeţeni nu au stăruit prea mult pe dezbaterea proiectului de buget, votându-l în circa 10 minute. Spre deosebire de şedinţele anterioare, când se aprindeau din cele mai mici nimicuri, de data asta au fost grăbiţi, deoarece lucrurile fuseseră dinainte stabilite între partide.

Potrivit hotărârii adoptate, 254,5 milioane de lei (cu 7,5 milioane mai puţin decât în 2009) au fost alocate instituţiilor subordonate, de la Teatrul de Stat şi Filarmonică până la Direcţia de Asistenţă Socială. Pe lista de investiţii figurează reabilitarea a 77 de tronsoane de drumuri judeţene şi comunale, în valoare de 21,39 milioane lei. Cele mai mari investiţii sunt preconizate pe rutele Răbăgani-Pomezeu şi Oradea-Paleu-Cetariu-Cauaceu, fiecare cu câte 700.000 lei. Alţi 550.000 lei sunt pentru locuinţe sociale în Pomezeu şi Tileagd, iar 27,8 milioane vor reveni instituţiilor de învăţământ special. 22,5 milioane sunt alocate pentru lucrări de apă şi canalizare şi reabilitări de grădiniţe.

În topul localităţilor privilegiate alternează unele cu edili de la PNL şi PDL: Oradea (primar PNL, 10 milioane lei), Nucet (primar PDL, 640.000 lei), Aleşd (PNL, 454.000 lei), Sânmartin (PDL, 450.000 lei).

Mişu Contra

Singurul contestatar, şi încă vehement, al împărţelii a fost Mihai Bar (foto), care a răbufnit chiar în timpul şedinţei, reclamând că "asistăm la un moment jenant". "Este un circ ieftin, ni se cere să votăm cu ochii închişi, fără să avem timp să analizăm documentaţia", a spus PSD-istul, supărat că proiectul a ajuns la Comisia de Buget-Finanţe prea târziu pentru a fi studiat serios.

Păţit din anii trecuţi, când UDMR şi-a luat partea leului, alocând bisericilor maghiare mai bine de jumătate din banii destinaţi tuturor cultelor din judeţ, şi făcând observaţia că etnicii unguri nu reprezintă decât un sfert din populaţia Bihorului, Bar nu s-a ferit să-l acuze pe vicepreşedintele Alexandru Kiss că ar fi în spatele făcăturilor. "Îl felicit pe Sanyi Kiss pentru cum îşi face jocurile...", a spus, ironic, PSD-istul.

PSD, persecutat

Bar a declarat pentru BIHOREANUL că împărţirea banilor s-a făcut după un algoritm stabilit între liderii partidelor cu o zi înaintea şedinţei. "S-au înţeles pe schema 30% pentru UDMR, 30% la PNL şi 30% pentru PDL, iar PSD să rămână cu numai 10%", zice Bar. Algoritm doar aparent "echitabil", pentru că el nu corespunde întocmai nici structurii politice din Consiliu (unde PDL nu are la fel de mulţi consilieri ca liberalii), şi nici pe cea etnică din judeţ (ponderea maghiarilor neatingând o treime din totalul bihorenilor).

Bar a mai obiectat şi din cauză că UDMR, PNL şi PDL şi-au rezervat fonduri pentru propriile primării din colectarea TVA, care sunt "bani siguri". În schimb, localităţilor cu edili PSD li s-au alocat o cotă din impozitele pe venituri, adică bani care, în condiţii de criză, e improbabil să fie încasaţi la nivelul estimărilor.
Culmea e că, deşi lua apărarea colegilor de partid, Bar nu a fost susţinut nici măcar de către ceilalţi PSD-işti, care în cele din urmă au votat bugetul cot la cot cu reprezentanţii UDMR, PDL şi PNL.

Monumentele crizei

Faptul că bugetul judeţului e mai subţire nu-i opreşte însă pe politicieni de la "aroganţe", iar la acest capitol vedeta este UDMR, care a impus "investiţii" total deplasate pe vremuri de criză. Cel mai clar exemplu e ambiţia de a finanţa un complex statuar, intitulat Holnaposok ("Oamenii de mâine"), care va costa 500.000 lei. Grupul va reprezenta patru scriitori unguri (Ady Endre, Juhasz Gyula, Tamas Emond şi Dutka Akos) surprinşi într-o ipostază dinamică, ceea ce i-a făcut pe susţinători să afirme că ar fi vorba de o "statuie activă", în faţa căreia turiştii se vor înghesui să-şi facă poze.

Şeful consilierilor UDMR, Szabo Odon (foto), susţine însă că n-a sărit calul. "Administraţia judeţeană şi locală investesc enorm în cultură, chiar în condiţii de criză. Când alocăm 55 de miliarde pentru renovarea Teatrului, 10 milioane de euro pentru Muzeu, ca să nu mai vorbim de reabilitarea Cetăţii Oradea, nu cred că această lucrare e o problemă", afirmă Szabo.

UDMR-istul l-a contrat categoric pe omologul PSD-ist. "Nu au trecut nici două săptămâni de când domnul Bar afirma că sunt deranjate neînţelegerile la nivelul conducerii judeţului, iar acum se supără că ne-am înţeles. Să se decidă, cum e bine?...".

Referitor la banii alocaţi PSD, liderul grupului UDMR afirmă că nu există niciun motiv de îngrijorare, căci atunci când au prognozat încasările din impozitul pe venituri, finanţiştii au fost prudenţi, făcând estimările cu 5% sub nivelul de anul trecut, dar Guvernul preconizează o creştere economică. "Sunt şanse mici ca banii să nu ajungă la toţi", spune Szabo, "uitând" brusc că, tot la şedinţa de acum două săptămâni, la fel ca alţi colegi, pretindea că judeţul ar fi în faliment, motiv pentru care a şi cerut anchetarea lui Ţîrle.

Atac la taxe

Nici bugetul Oradiei nu a fost adoptat fără frecuşuri. Aici, PDL-iştii au reclamat că municipalitatea se bazează pe venituri iluzorii. "Nu putem estima venituri de 26 de miliarde din taxe speciale, fiindcă unele sunt deja atacate în contencios", a spus democrat-liberalul Dorin Corcheş, referindu-se la taxa de ordine publică aplicabilă localurilor ce comercializează alcool după ora 23, şi la cea pentru renovarea faţadelor clădirilor-monument.

Primarul Ilie Bolojan şi-a manifestat însă încrederea că Justiţia va da câştig de cauză municipalităţii. "Măcar noi am făcut ceva. Am comandat un studiu de faţade, ca să vadă fiecare ce are de reparat, am acordat scutiri de taxe pentru autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism celor care înţeleg să treacă la reparaţii şi am pregătit un mecanism prin care să le acordăm şi credite fără dobândă", şi-a apărat Bolojan taxa, dar şi facilităţile acordate orădenilor.

Să facem podul!

Anul acesta, bugetul municipiului se bazează pe venituri de 620,6 milioane lei, din care 338,8 milioane pentru funcţionarea Primăriei şi a serviciilor publice, iar 281,8 milioane pentru investiţii. Între acestea se numără construcţia unui pod rutier în Ioşia Nord, pe amplasamentul podului de pontoane (estimat la 3,5 milioane lei), amenajarea în zona Teodor Neş a unui pod nou peste calea ferată (2,5 milioane) şi ridicarea altor două poduri peste Peţa în zona străzii Armatei Române, respectiv Teodor Blajovici.

Printre investiţiile anunţate se mai numără şi giraţia din intersecţia Cele Trei Crişuri cu Piaţa 1 Decembrie (5 milioane), extinderea iluminatului public (2 milioane) şi amenajarea a 10 hectare de teren în Cimitirul Municipal (1,5 milioane lei). De asemenea, Primăria a alocat fonduri pentru amenajarea de parcări şi alei (peste 7 milioane lei), în ideea că va închiria ulterior cetăţenilor locurile de parcare la domiciliu, iar din banii încasaţi va finanţa noi lucrări. Rămâne de văzut care şi cât vor fi de utile...

PREVIZIUNI
Speranţă pe fonduri UE

Consiliul Judeţean a încheiat anul trecut cu un excedent de 8 milioane de lei, provenind, în mare parte, din fondurile europene pentru cofinanţarea modernizării drumului Sudrigiu-Pietroasa-Padiş, asigurate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. Potrivit normelor legale banii s-au reportat în fondul de rulment pe 2010 cu aceeaşi destinaţie, până la finalizarea lucrării.

Pentru acest an previziunile sunt mai sumbre, astfel că e puţin probabil ca 2010 să fie încheiat tot cu surplus, de vreme ce chiar şi încasarea veniturilor a devenit nesigură. Recesiunea va determina scăderea drastică a încasărilor din TVA, care sunt cea mai importantă resursă bugetară. Singura "centură de siguranţă" ar rămâne doar proiectele pe programe UE, accesarea de fonduri europene putând permite menţinerea unui ritm decent al investiţiilor.