Calea ferată de mare viteză București – Budapesta ar putea trece și prin Oradea. Dacă se va face, ar costa cam 17 miliarde euro

Un scenariu din cele două luate în calcul pentru traseul căii ferate de mare viteză București – Budapesta, pe care trenurile să se deplaseze cu 200 km/h, prevede că acesta ar putea trece prin Oradea. Așa afirmă Ministerul Transporturilor, la mai mult de o lună după o întâlnire dintre premierii Marcel Ciolacu și Viktor Orban, în capitala României.

Costurile sunt, însă, colosale, fiind estimate la 17 miliarde euro.

SF-ul, 120 milioane euro

Detalii privind posibilul traseu al căii ferate de mare viteză între capitala României și cea a Ungariei apar într-un răspuns dat de Ministerul Transporturilor unui deputat PNL, Radu Moisin, la o lună după discuția informală dintre Ciolacu și Orban, fiind prezentate de site-ul hotnews.ro.

Potrivit acestuia, Ministerul Transporturilor arată că pentru realizarea ei este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru o linie „care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”.

SF-ul ar urma să coste circa 120 milioane euro și să prevadă mai multe variante de viteză de operare a trenurilor: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h), să evidențieze sustenabilitatea investiției (analiza cost-beneficiu) și deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud-est / nord vest.

„Sustenabil” sau „hibrid”

Până la realizarea SF, arată hotnews.ro, experții din Ministerul Transporturilor au realizat o analiză preliminară din care au rezultat „două potențiale abordări”.

Una dintre acestea vizează un așa numit „aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social” pe traseul Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor (590 km) și ar urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane euro/km, ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 miliarde de euro.

O altă variantă ar fi una „hibridă”, astfel ca traseul să includă pe o parte secţiuni modernizate la nivelul unei viteze de 160 km/h (traversări montane, culoare existente) și secțiuni noi pe care să se poată circula cu peste 200 km/h.

Nu se știe când

Potrivit hotnews.ro, care citează Ministerul Transporturilor, nu se știe când va fi gata această linie de cale ferată de mare viteză.

„În acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc”, se arată în răspunsul Ministerului Transporturilor.