Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat cele trei variante de lucru pentru realizarea şoselei de centură care va ocoli municipiul Beiuş, precizând că acestea vor fi publicate, spre dezbatere, şi pe site-ul instituţiei.
La fel ca în cazul centurii Aleşd, cea mai veche este aproape nerealizabilă din cauza costurilor, iar scurtarea acesteia ar fi presupus demolări, varianta nefiind agreată de Bolojan. În schimb, o alta ar permite şi înfiinţarea unui parc industrial în Beiuş.
Pe repede înainte
"Cele trei variante vor fi publicate pe site şi vor fi în dezbatere publică timp de două săptămâni, apoi va urma o analiză multicriterială la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (n.r. – CNAIR), astfel încât să obţină avizul Companiei, iar noi vom emite Hotărâri de Consilii (n.r. – Consiliul Judeţean Bihor şi Consiliul Local Beiuş) pentru varianta pe care cele două unităţi administrativ-teritoriale o vor susţine, astfel încât din luna martie să ne apucăm de realizarea documentaţiei tehnico-economice", a explicat Bolojan într-o conferinţă de presă susţinută luni la sediul CJ Bihor.
El a mai adăugat că "ne propunem să avem toată documentaţia în luna mai, iar după Hotărârea de Guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi de exproprieri să lansăm licitaţia pentru proiectare şi execuţie, aşa încât ocolitoarea municipiului Beiuş să devină operaţională la sfârşitul anului 2023".
Varianta veche, peste 150 milioane euro
Potrivit prezentării făcute de preşedintele CJ Bihor, pentru realizarea şoselei de centură Beiuş au fost studiate trei variante, cea mai veche, datând de un deceniu, fiind cea care ocoleşte cel mai mult oraşul, având o lungime de 27 km şi o valoare actualizată de 154,3 milioane euro.
În ce priveşte traseul acestei variante (marcat pe hărţi cu culoarea neagră), el ar urma să se desprindă din DN 76 Deva-Oradea cu un viraj la dreapta în zona de intersectare cu DN 75, continuând spre stânga localităţii Seghişte, intersectând DC 256, traversând pârâul Seghişte pentru ca în apropiere de Rieni să traverseze şi pârâul Crăiasa şi să intersecteze DJ 763 şi DC 248. Apoi, drumul ar continua între Ţigăneşti de Beiuş şi Dealul Belejeni, iar în dreptul localităţii Livada Beiuşului ar urma să vireze spre stânga traversând Crişul Negru şi înscriindu-se pe partea stângă a DN 76, să traverseze din nou Crişul Negru, apoi să continue paralel cu DN 76 ocolind pe la vest Beiuşul, să traverseze o cale ferată, iar apoi Crişul Repede, pentru ca în final să urmeze un viraj la dreapta perpendicular până la revenirea pe DN 76.
Bolojan a spus că această variantă este singura care presupune "exproprieri masive" şi, dacă ar fi scurtată, ar presupune demolarea a "zeci de case din Valea Nimăieştilor", precum şi construirea unui pod peste Criş, ceea ce ar duce proiectul la costuri neraţionale, chiar dacă e singura variantă care ar ocoli nu doar Beiuşul, ci şi localităţile dintre municipiu şi oraşul Ştei.
Alternative de 5 ori mai ieftine
Pe de altă parte, preşedintele CJ Bihor a prezentat şi alte două variante, care ocolesc doar Beiuşul, una mai aproape de oraş (marcată pe hartă cu roşu), alta puţin mai depărtată (cu verde), una având 6,4 km şi costând 32,5 milioane euro, cealaltă întinzându-se pe 6,8 km şi având o valoare estimată de 32,7 milioane euro.
Potrivit prezentării lui Bolojan, cele două variante se suprapun parţial, ambele pornind dinspre Ştei spre Beiuş pentru a vira la intrarea în oraş către drumul judeţean care duce spre Budureasa, intersectându-l, trecând de staţia electrică a localităţii şi apoi urcând un deal, de unde se despart.
Varianta mai depărtată (verde) coboară apoi spre Nimăieşti, iar cea mai apropiată (roşu) spre bazinul Uzinei de Apă, continuând către unitatea militară, traversând perimetrul acesteia şi urmând apoi un pod peste Valea Nimăieştilor. Apoi, ambele variante se suprapun din nou coborând până la intersecţia cu drumul judeţean care duce spre Curăţele, de unde varianta apropiată (roşie) se intersectează cu DN 76 la ieşirea din Beiuş în vecinătatea locului unde este amplasat totemul ce semnalează intrarea în oraş dinspre Oradea, iar varianta mai depărtată (verde) la câteva sute de metri mai sus.
"Variantele 2 şi 3 ocolesc zona construită din intravilanul municipiului Beiuş pe la est şi urcă dealul în zona pădurii Delani spre intersecţia cu drumul judeţean spre Roşia, ies în DN 76 înainte de Sânmartinul de Beiuş şi nu presupune demolarea niciunei case", a explicat Bolojan.
Acesta a subliniat că avantajul acestor variante, pe lângă costurile de cinci ori mai mici decât ale primeia şi faptul că nu presupun demolări, este că ar intersecta, prelând traficul de pe ele, trei drumuri judeţene, şi anume cele care leagă de Beiuş Roşia, Curăţele şi Budureasa.
Varianta 3, cu Parc Industrial
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţean a evidenţiat că varianta 3, cea mai scurtă, ar permite ca după avizarea finală de către Ministerul Apărării, nu doar traversarea incintei actualei unităţi militare din Beiuş, ci şi amenajarea, în spatele acesteia, a unui "parc industrial care să fie deservit de şoseaua de centură".
Întrebat de BIHOREANUL ce suprafaţă ar urma să aibă, în aceste condiţii, viitorul parc industrial, Bolojan a arătat că el s-ar putea întinde pe cel puţin 5 hectare, cât este şi suprafaţa minimă pentru autorizarea acestuia de către Guvern, însă a sugerat că ar putea fi ceva mai mare dacă Ministerul Apărării va mai ceda teren. "Este nevoie de minimum 5 hectare pentru un parc industrial, dar dacă vor fi mai multe va fi şi mai bine", a spus şeful CJ Bihor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.