Bihorul în alertă: Criza Covid-19 se agravează. În două săptămâni, îmbolnăviri cât în celelalte 5 luni de pandemie la un loc!

Criza SARS-CoV-2 continuă în lume, indiferent de meridian şi climă, de regim politic şi grad de dezvoltare, contrar speranţelor că virusul slăbeşte vara. Nici vorbă: îmbolnăvirile se înmulţesc fie că este vorba de SUA ori Germania, de Franţa sau Brazilia, de Spania ori România.

Pe baza analizelor epidemiologilor, BIHOREANUL vă arată care este situaţia în judeţ, de ce a explodat numărul îmbolnăvirilor, de ce e fals mitul că majoritatea celor infectaţi nu au simptome, care sunt categoriile de persoane şi grupele de vârste cele mai expuse, ce efecte se simt în sistemul sanitar şi ce şanse există ca şcoala să fie reluată aşa încât sănătatea şi vieţile copiilor să nu fie periclitate.

O analiză cu concluzii dezarmant de simple: până la găsirea unui remediu, doar respectarea de către fiecare om a regulilor de prevenţie poate reduce costurile pandemiei!

Bombă cu efect întârziat

Cifrele nu mint: până pe 1 iulie, la câteva zile după ce CCR a decis că internarea, plasarea în carantină şi izolarea persoanelor infectate erau neconstituţionale, în Bihor fuseseră înregistrate 672 îmbolnăviri, din care 24 soldate cu decese.

De-a lungul unei luni în care Spitalul Municipal Oradea s-a redeschis pacienţilor non-Covid s-au înregistrat încă 248 îmbolnăviri, pe 1 august bilanţul ajungând la 920 cazuri, iar numărul deceselor la 26.

Din 1 şi până în 14 august, însă, totalul îmbolnăvirilor aproape că s-a dublat, la 1.564, în numai două săptămâni înregistrându-se încă 644, aproape cât în martie, aprilie, mai şi iunie la un loc.

Numărul deceselor a sărit şi el la 40, aproape dublu faţă de cele patru luni anterioare.

"Decizia CCR ne-a creat mari probleme, nu pentru că noi, medicii şi autorităţile, am fi vrut să ţinem oamenii închişi în spitale, ci pentru că timp de trei săptămâni, până s-a dat o nouă lege privind internarea, carantinarea şi izolarea (n.r. - Legea 136/2020), persoanele infectate au împrăştiat boala peste tot", spune dr. Gheorghe Carp (foto), pus din nou de prefectul Dumitru Ţiplea coordonator al spitalelor bihorene, în încercarea de a diminua consecinţele previzibile.

"Diferenţa faţă de lunile anterioare este nu numai că în iulie-august boala s-a împrăştiat, ci şi că am găsit personal medico-sanitar infectat cu Covid, cu zecile, la întoarcerea din concedii şi din cauza transmiterii comunitare", spune Carp.

Reînchidere cu mobilizare

În ultima săptămână din iulie, când de la 10-15 noi cazuri pe zi se ajungea la 30-40 şi se prognoza că vor fi 50-60, cum s-a şi întâmplat, autorităţile au realizat că în curând capacitatea de spitalizare a pacienţilor Covid va fi atinsă la maximum: secţia de Boli Infecţioase din strada Republicii (80 paturi) s-a umplut, apoi şi cea de Pneumologie din strada Izvorului (120 locuri), iar Spitalul Militar (164 paturi), considerat o posibilă alternativă, ar fi capotat şi el în 2-3 zile.

Prin urmare, din 1 august Spitalul Municipal a redevenit exclusiv anti-Covid cu toate cele 450 paturi, bolnavii cronici fiind redirecţionaţi către spitalele Judeţean, CFR şi Militar.

În prima săptămână din august, Carp a anunţat noi măsuri, inclusiv suspendarea concediilor personalului medico-sanitar, deoarece "pe noi concediile astea ne costă foarte, foarte mult".

Lesne de înţeles de ce: în timp ce angajaţii care au fost în concedii se întorc infectaţi, cei rămaşi la datorie sunt tot mai obosiţi din cauza creşterii numărului de îmbolnăviri.

Dat fiind că Municipalul a ajuns, practic, în deficit de personal, unitatea a anunţat că face peste 70 angajări, dar la interviuri nu s-au prezentat nici 40 de doritori.

Prin urmare la cererea dr. Carp au fost detaşate aici cadre din judeţ: 20 de asistente şi 3 medici de la spitalul din Marghita, respectiv câte 10 asistente şi 3 medici de la cele din Aleşd şi din Salonta.

"Situaţia va fi cu atât mai greu de rezolvat dacă personalul medical se va mai infecta şi va trebui să-i izolăm pe cei care au intrat în contact cu ei", a spus managerul.

De asemenea, acesta a decis, cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, şi ca persoanele asimptomatice să fie preluate de săptămâna viitoare de către Spitalul de Recuperare din Băile Felix şi eventual de cel din 1 Mai (total 200 paturi), iar cei din zona Beiuş, cu tot mai multe cazuri, să rămână la secţia de Infecţioase a spitalului local (20 paturi).

"Sistemul va fi copleşit"

Vinerea trecută, pentru prima oară de la începutul pandemiei, prefectul Dumitru Ţiplea, şefa DSP Bihor, dr. Daniela Rahotă, şi dr. Gheorghe Carp au motivat deciziile luate nu doar prin comunicate şi declaraţii pe Facebook, ci într-o conferinţă de presă în care au oferit detalii până atunci neştiute despre criza Covid din judeţ, explicând explozia îmbolnăvirilor, prezentând care sunt localităţile, categoriile de persoane şi grupele de vârstă cele mai expuse, totodată oferind şi analizele realizate de epidemiologii din cadrul DSP.

La 1.564 cazuri, din care 719 active (persoane cu Covid care nu au decedat, dar nici nu s-au vindecat), semnalul de alarmă tras de cei trei oficiali e îngrijorător: "Dacă trendul de infectări se menţine, la finalul lunii august vom avea 1.600 cazuri active", a spus prefectul, în timp ce dr. Carp a subliniat că "situaţia de acum este mult mai gravă decât cea din perioada stării de urgenţă".

Concluzia sa e îngrijorătoare: "Într-o lună sistemul va fi copleşit, în ritmul ăsta nu mai putem face faţă...".

Teste multe, cazuri multe

Comparativ cu celelalte judeţe din Regiunea Nord-Vest, Bihorul este pe locul 2 la îmbolnăviri, după Cluj (1.586), fiind urmat de Bistriţa Năsăud (1.003), Maramureş (773), Sălaj (250) şi Satu Mare (150).

Aparent, s-ar crede că acesta din urmă ar fi cel mai "sigur" judeţ din regiune, dar numai dacă se ignoră detaliile: Bihorul are o populaţie mult mai mare (561.404 faţă de 332.572 Satu Mare), iar aici s-au făcut peste 46.000 teste, pe când în Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud la un loc abia 30.000 teste.

Dar mai există şi alte explicaţii pentru numărul mare de îmbolnăviri din Bihor, prezentate de cei trei responsabili: 30% dintre bihorenii cu Covid au fost în concedii în afara judeţului, tot 30% sunt neoprotestanţi şi au participat la întruniri religioase (iar Bihorul este al doilea judeţ ca număr de penticostali şi baptişti - 59.894), alţi 15% fiind diagnosticaţi după participarea la evenimente private - nunţi, botezuri şi aniversări - cu ignorarea regulilor sanitare.

"Ne-a mers bine până a început perioada de concedii şi cea de evenimente", a spus prefectul, adăugând că a cerut şefilor cultelor să impună respectarea regulilor. Judecând după cifre, nu cu succes...

De altfel, săptămâna trecută, unul dintre pacienţii în stare gravă din Spitalul Municipal Oradea era un pastor penticostal, Vasile Jula, fost şef al Casei de Pensii din Beiuş, fiica sa, tot penticostală, angajată la aceeaşi instituţie, fiind şi ea infectată.

Risc pe vârste

În Bihor, arată analizele epidemiologice ale DSP, peste 60% dintre îmbolnăviri s-au înregistrat în mediul rural, 62% dintre bolnavi fiind bărbaţi.

Pe grupe de vârstă, Covid a afectat cel mai mult persoanele sub 50 ani (62,4% din cazuri), urmând cele între 50-59 ani (16,9%), între 60-69 ani (12,5%), între 70-79 ani (5,9%) şi cele peste 80 ani (2,3%).

Concluzia? Cele mai expuse la îmbolnăvire sunt persoanele active, care circulă mult şi au contact cu mulţi alţi oameni.

În ce priveşte decesele, cele mai lovite au fost persoanele între 70-79 ani (33,3%), urmate de cele între 60-69 ani (20,5%), sub 50 ani (17,9%), peste 80 ani (15,4%) şi între 50-59 ani (12,8%).

Şi din această situaţie e de reţinut că aproape o cincime (30,7%) dintre bolnavii Covid care au încetat din viaţă au fost persoane active.

Focare închise, localităţi în risc de carantină

Tot pentru prima oară de la începutul pandemiei, şefa DSP Bihor, Daniela Rahotă (foto), a prezentat focarele care au existat în judeţ, începând cu cel identificat în aprilie în spitalul din Aleşd şi continuând cu cele din companii, instituţii şi centre sociale: Faist Mekatronic (40 angajaţi dintr-un total de 953), Plexus (27 din 1.894), Bihoré (3 din 693), Digi RCS&RDS (6 din 683, plus 21 din formaţii de lucru venite la Oradea din alte judeţe), spitalul din Salonta (4 pacienţi şi 8 cadre din 207), Leoni (9 din 734), CEC Bank (3 din 15),  Rufind (26 din 151), European Food (15 din 900), Poliţia Beiuş (3 din 37), ba chiar şi dintre membrii Comitetului Judeţean pentru Conducerea şi Coordonarea Intervenţiei anti-Covid (2 medici DSP şi 6 militari ISU), iar la finele săptămânii trecute şi căminul pentru bătrâni din Băiţa (32 rezidenţi şi angajaţi), pus în carantină pe 14 zile.

În Bihor există şi localităţi care riscă să fie plasate în carantină din cauza ponderii cazurilor Covid active din totalul populaţiei (pragul este de 3 cazuri la 1.000 locuitori): Nucet - cu 32 cazuri active (oraşul putea fi pus în carantină la 17 cazuri), Beiuş (pragul pentru carantinare fiind de 33 cazuri, dar având 38), Oşorhei (pragul 22, cazuri active 22), Drăgăneşti, Ineu, Ţeţchea, Tărcaia, Cărpinet, Copăcel, Lazuri de Beiuş, Vârciorog.

"Avem şi comune care pot intra în carantină, în funcţie de punctaj", a spus dr. Rahotă, referindu-se la faptul că pentru instituirea carantinei se iau în calcul şi alte criterii stabilite de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Cu 260 cazuri active la 206.614 locuitori, Oradea este "un oraş sigur", după cum susţine dr. Carp, dar nici pe departe precum Şinteu, Şimian, Tarcea, Sălacea, Buduslău, Mădăras, Toboliu, Gepiu, Cociuba Mare, Şoimi, Sâmbăta, Măgeşti, localităţi care în prezent nu au nici un caz Covid activ.

Şcoala, o necunoscută

Dacă evoluţia pandemiei în judeţ se menţine, reluarea şcolii în condiţii normale este pusă în pericol.

"Noi vrem să reînceapă şcoala în condiţii normale. Fără să socializeze, copiii pot avea probleme psihice, dar vor fi şi probleme economice dacă un părinte va fi nevoit să stea cu ei acasă, în loc să lucreze", spune prefectul Dumitru Ţiplea.

Tot vinerea trecută, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, Virgil Blage, informa că numai 75% dintre elevii şi preşcolarii bihoreni îşi vor putea relua activitatea în clase în condiţii relativ sigure, cu distanţare fizică, dar numai dacă epidemia nu se va agrava.

Ceea ce va fi imposibil dacă oamenii nu respectă regulile de prevenţie, în fond atât de simple: purtarea măştii, păstrarea unei distanţe sigure faţă de cei din jur şi a igienei, mai ales a mâinilor.

"Toţi cei care sunt implicaţi în această luptă cu epidemia sunt mai obosiţi decât la începutul epidemiei, dar dacă eşti doctor trebuie să te aştepţi la situaţii de genul acesta. De aceea li s-a permis să-şi facă fracţiunea de concediu ca să-şi revină, dar dacă le dăm şi vestea proastă că o să fie şi mai rău, atunci o să-şi aducă aminte probabil cu plăcere de momentele acestea..."

Dr. Gheorghe Carp

"NU ESTE ADEVĂRAT!"
Poveşti cu asimptomatici

Ca peste tot în lume, nici în Bihor vara nu a adus slăbirea virusului, aşa încât persoanele infectate să nu facă semne de boală. De altfel, dr. Gheorghe Carp a ţinut să infirme că jumătate dintre cazurile nou diagnosticate ar fi asimptomatice.

"Am văzut ştiri false care susţin că 50% dintre cei bolnavi sunt asimptomatici. Nu este adevărat. Statisticile noastre spun că doar 10% sunt asimptomatici. Lumea nu trece prin boală fără să sufere, aşa cum se susţine. 60% dintre cei infectaţi fac forme medii şi severe", a spus medicul.

Că virusul nu dă semne de vlăguire o indică şi gradul de ocupare ridicat al secţiei de Terapie Intensivă (25 paturi) din Spitalul Municipal Oradea: vinerea trecută, la ATI erau 17 pacienţi, mult peste media sub 10 din lunile martie, aprilie, mai şi iunie.