Ţeapa cu asigurarea

Impozitul pe locuinţă, pe teren, taxa auto, asigurarea obligatorie, rovineta... De parcă nu ar fi destule, începând din această lună orădenii vor fi nevoiţi să scoată din buzunar bani în plus, pentru că guvernanţii au inventat un bir suplimentar: asigurarea obligatorie a locuinţei.

Oamenii sunt obligaţi să plătească anual 20 de euro cu titlul de asigurare pentru calamităţi naturale, deşi oraşul este ferit de pericole precum cutremure, inundaţii sau alunecări de teren...

Asiguraţi cu de-a sila

Ca toţi românii, orădenii au termen până la sfârşitul anului să-şi asigure locuinţele împotriva catastrofelor naturale. Pe lista pericolelor prevăzute de Legea 60 din 2008 se numără cutremurele, asigurările de teren şi inundaţiile. Asigurarea obligatorie pentru o locuinţă cu structură de rezistenţă din beton armat, metal, lemn ori cu pereţi din piatră, cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament chimic sau termic se ridică la 20 de euro pe an. În schimb, asigurarea pentru o locuinţă cu pereţi din cărămidă nearsă este de doar 10 euro pe an.

Pentru locuinţele din prima categorie, în cazul producerii unuia dintre cele trei evenimente asigurate, despăgubirile acordate pot ajunge la echivalentul în lei a 20.000 euro, iar pentru imobilele din cea de-a doua categorie până la 10.000 euro. Oricum, insuficient pentru construcţia altei locuinţe!

Buni de plată

De plata asigurării nu scapă nimeni. Pentru locuinţele de serviciu plătesc firmele care le deţin, pentru cele închiriate proprietarii, iar pentru locuinţele sociale primăriile.

Mai mult, conform normelor metodologice de aplicare a Legii 260 asigurarea este obligatorie inclusiv pentru cei care şi-au cumpărat locuinţa în rate, iar banca i-a obligat să încheie o poliţă de asigurare. "Eu am deja o poliţă de asigurare făcută pentru bancă. Nu spun că 20 de euro e mult, dar îmi pare o prostie să mai fac o asigurare dacă am una", reclamă orădeanul Marcel S. Prostie sau nu, e totuşi bun de plată. Dacă vrea să nu plătească de două ori pentru acelaşi lucru, clientul poate cere băncii să scoată din asigurarea facultativă catastrofele naturale.

Vestea obligativităţii asigurării locuinţelor nu a fost deloc bine primită de populaţie. "Majoritatea oamenilor nu mai au încredere în astfel de mecanisme. În plus, cei care nici aşa nu au bani spun că e doar o cheltuială în plus", povesteşte Alexandru Butiri (foto), preşedintele Asociaţiei de Proprietari "Fagului". El i-a informat pe toţi membrii asociaţiei cu privire la obligativitatea asigurării locuinţei. "Ca să nu-i lăsăm pe oameni în voia sorţii, comitetul asociaţiei va analiza ofertele şi va alege două sau trei firme mai serioase pe care le va recomanda membrilor. Nu de alta, dar s-au văzut astfel de cazuri cu RCA-urile la maşini, când asiguratorii au lăsat clienţii cu ochii în soare...", spune Butiri.

Bani aruncaţi

Şansele să se producă unul dintre cele trei evenimente asigurate sunt însă minime. BIHOREANUL a descoperit că, potrivit Planului de Urbanism General (PUG), Oradea este ferită de cutremure şi inundaţii. Singurul factor de risc, şi acela minim, sunt alunecările de teren. "La nivelul municipiului riscurile de inundaţii şi cutremure sunt foarte scăzute. Pe de o parte întrucât Crişul Repede e îndiguit şi presărat cu baraje, iar pe de alta fiindcă Oradea nu prezintă un risc seismic ridicat", spune Adriana Lipoveanu (foto), şeful serviciului Control calitate lucrări din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Conform hărţii seismice, Bihorul e împărţit în trei zone. Localităţile din nordul judeţului cum ar fi Abram, Chişlaz, Sălard, Tăuteu sau Viişoara, sunt mai expuse seismelor, dar fără să prezinte un grad ridicat de vulnerabilitate precum cele din Banat sau Vrancea. La rându-i, zona mediană a judeţului prezintă un risc mediu, iar sudul e cel mai puţin expus. Astfel, dacă din punct de vedere seismic localităţile se clasifică începând de la litera A (cele care prezintă risc ridicat) şi terminând cu F (fără risc seismic), municipiul Oradea este inclus în zona E. Adică şansele unui cutremur catastrofal sunt la fel de mici ca şi cele ale unui atac extraterestru...

Banii altor oameni

Evidenţele municipalităţii arată că inclusiv alunecările de teren sunt fenomene izolate.  Singurele zone expuse sunt de fapt porţiuni din străzile de pe dealuri, cum ar fi Adevărului, Arinului, Branului, Făcliei, Făgetului, Gheorghe Doja, Piatra Craiului, Plaiului, Podgoria, Soarelui, Sofiei şi Şanţului.

PUG-ul interzice însă deja de peste 15 ani construirea de locuinţe în zonele cu pericol de alunecări de teren, aşa că nici măcar acest lucru nu justifică obligativitatea asigurării. Inclusiv edilii susţin că asigurarea nu e decât o formă de a mai stoarce nişte bani de la orădeni. "Oradea nu se află într-o zonă de risc, aşa că Legea asigurării locuinţei va fi o afacere bună doar pentru asiguratori. Orădenii vor plăti despăgubirile pentru cei din alte zone ale ţării şi atât!", spune viceprimarul Gheorghe Carp (foto).

Dacă luăm în calcul faptul că majoritatea locuinţelor sunt ridicate pe structuri de beton sau măcar din cărămidă, deci asigurarea se ridică la 20 de euro, înseamnă că anual asiguratorii vor încasa de pe urma orădenilor nu mai puţin de 1,8 milioane de euro. Bani pentru care nu vor primi nimic în schimb! Semn clar că poliţa de asigurare ar fi trebuit să cuprindă măcar o calamitate în plus pe lângă cutremure, inundaţii şi alunecări de teren. Şi anume calamitatea numită guvernanţi! Dar pentru asta se organizează alegeri...

"Asigurările de locuinţe pentru cutremur înseamnă bani aruncaţi. Oradea nu intră în zona de risc seismic"

Adriana Lipoveanu

PUŞI LA PLATĂ
90.167
de locuinţe din Oradea vor trebui asigurate indiferent dacă au sau nu deja o asigurare facultativă

Orădenii care nu îşi vor asigura locuinţele până la sfârşitul anului riscă amenzi între 100 şi 500 lei. Conform legii, amenzile trebuie aplicate de Primărie în baza listelor primite de la asiguratori cu orădenii care nu şi-au încheiat o poliţă. "Firmele înscrise în aşa-numitul "Pool Naţional de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale" (PAID) vor face o comparaţie cu baza noastră de date privind locuinţele din Oradea şi ne vor înştiinţa cu privire la contribuabilii care trebuie notificaţi în termen de 3 zile şi apoi amendaţi", spune Tănase Miculescu, directorul adjunct al Direcţiei Economice din Primărie.

Sumele încasate devin, în proporţie de 40%, venit la bugetul de stat, alte 40% la bugetul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, iar 20% la bugetul local.

Firmele de asigurări înscrise în PAID sunt: Grupama, Astra, Uniqa, Generali, Ardaf, Euroins, Carpatica Asig, Grawe, Credit Europe, ABC, Cerasig, City şi Platinum. Alegerea unui asigurator ţine doar de încrederea în acesta deoarece toate poliţele obligatorii au aceeaşi valoare a primei de asigurare şi aceeaşi valoare a sumei maxime asigurate.

La mijlocul lunii iulie, doar 6.000 din cei 8,3 milioane de proprietari de locuinţe din România aveau încheiată o poliţă de asigurare obligatorie.