SRI versus copii

Elevii care frecventează cercurile de carting şi de floricultură la Palatul Copiilor din Oradea vor fi nevoiţi să-şi ia adio de la preocupările extraşcolare. Pista şi clădirea în care luau lecţii urmează să fie preluate de Serviciul Român de Informaţii, care şi-a amintit că are, încă din 1990, dreptul de administrare al terenului pe care se află cele două construcţii.

Ca atare, "vânătorii de spioni" au şi notificat deja instituţia de învăţământ să-l elibereze. În aşteptarea unei soluţii miraculoase, conducerea Palatului Copiilor ezită predarea, chiar dacă SRI ameninţă cu judecata. La cum stau lucrurile, cei care par să piardă teren, la propriu, sunt copiii.

Teren de dispută

Încă din 1971, Palatul Copiilor şi Elevilor, care pe vremuri se numea Casa Pionierilor, foloseşte clădirea din strada Muzeului nr. 2 pentru a organiza şi găzdui activităţi educative, pe 25 de cercuri distincte. "Clădirea şi terenul aferent Palatului au aparţinut Uniunii Regionale de Istorie şi Arheologie, care le-a donat Statului Român, iar din '71 statul le-a dat în folosinţă Casei Pionierilor", explică Nicolae Peter, directorul instituţiei.

Potrivit spuselor sale, Palatul Copiilor folosea încă de atunci o parte din teren, situat în dreapta clădirii şi întins pe circa 1.500 de metri pătraţi, ca pistă de carting.

În 1990, însă, Guvernul a dat în administrarea nou-înfiinţatului Serviciu Român de Informaţii fosta vilă de protocol a lui Ceauşescu, cantina şi fostul hotel al PCR, dar şi terenul pe care a fost amenajată pista de carting şi pe care se mai află şi o clădire în care se ţin cursurile de chimie experimentală şi floricultură pentru elevii de la Palatul Copiilor. "Probabil în 1990 nu se ştia că pe acest teren se fac activităţi educative, hotărârea fiind dată din birou, de la Bucureşti", crede Peter. Problema e că în 1994 SRI s-a întăbulat pe toată parcela obţinută în '90, iar acum cere eliberarea terenului.

După 20 de ani...

Anul trecut, din întâmplare, pentru că se făceau lucrări de reabilitare la clădirile SRI, reprezentanţii instituţiei au descoperit că suprafaţa de teren din hârtii e mult mai mare decât cea folosită efectiv. Aşa că au început demersurile pentru a recupera ceea ce Palatul Copiilor "acaparase" cu 40 de ani înainte.

"În mai 2010 am primit o notificare din partea lor, că cereau terenul cu pista de carting. Noi nu putem decide acest lucru, ci am trimis mai departe Ministerului Educaţiei, căruia ne subordonăm administrativ şi financiar", spune directorul Palatului Copiilor. Însă de un an de zile Ministerul nici măcar n-a catadicsit să trimită la Oradea vreun răspuns, iar între timp ofiţerii de informaţii şi-au pierdut răbdarea.

Reprezentanţii lor au trimis în ianuarie 2011 o a doua notificare, de astă dată Primăriei şi Inspectoratului Şcolar, clamându-şi dreptul de administrare a terenului şi avertizând că în caz contrar se vor adresa justiţiei.

Maşini în loc de carturi

Primăria în schimb, nu poate să intervină. "Am primit şi noi notificarea de la SRI, dar nu putem face nimic. Municipalitatea are doar în gestiune, nu în proprietate, terenul pe care se află Palatul Copiilor", arată Cristian Beltechi, directorul Administraţiei Imobiliare Oradea.

"În 1994, SRI s-a întăbulat pe teren, dar nu ştiu de ce nu l-a folosit până acum", spune directorul AIO, adăugând totuşi că, potrivit informaţiilor pe care le deţine, conducerea locală a Serviciului vrea să transforme pista de carting pentru a-şi extinde propriul garaj.

În aşteptare...

Deşi actele le sunt defavorabile, reprezentanţii Palatului Copiilor încă mai speră că nu vor fi nevoiţi să predea terenul pe care elevii l-au folosit timp de 40 de ani. "Nu contestăm actele, dar copiii nu vor mai avea unde să facă antrenamente gratuite în oraş. În plus, în clădirea mai mică, aflată pe acelaşi teren, sunt şi cercurile de chimie experimentală şi floricultură, la care sunt înscrişi aproximativ 1.000 de copii", zice Nicolae Peter.

Directorul spune că a cerut Ministerului Educaţiei să iniţieze o nouă Hotărâre de Guvern, care să normalizeze situaţia: "Am dori să se corecteze faptul că terenul a fost atribuit SRI în ciuda faptului că acolo se desfăşoară activităţi didactice". De la Minister, însă, în continuare nu vine niciun răspuns, ca şi cum conducerea de la Bucureşti n-ar fi auzit de Oradea niciodată.

Complicaţii cu Primăria

Situaţia clădirii aflate pe terenul în dispută complică şi ea lucrurile. Încă din 1987, Casa Pionierilor plătea chirie Primăriei pentru folosirea clădirii, în baza unui contract de închiriere prelungit ulterior, în anul 2000, până în 2010. Pentru că din 1990 terenul, cu tot cu clădire, se dovedeşte că era al SRI, Primăria nu mai avea dreptul legal să încaseze chirie de la Palatul Copiilor. "S-ar putea să trebuiască să despăgubim instituţia de învăţământ cu cei 99 de lei pe care ni-i plătea lunar", spune directorul AIO.

Directorul Palatului Copiilor, însă, nu se gândeşte atât la chiria modică plătită Primăriei, cât la investiţiile făcute după ce terenul a ajuns la SRI. "Am făcut investiţii şi în pistă, şi în clădire", susţine Nicolae Peter, temându-se că va pierde ambele facilităţi, întreţinute cu dificultate de-a lungul anilor.

Ca instituţie care reprezintă statul în teritoriu, Primăria a încercat totuşi o mediere între SRI şi Palatul Copiilor. Convins că unui război drept îi este de preferat o pace strâmbă, primarul Ilie Bolojan declară: "Căutăm o formulă prin care să mulţumim ambele părţi".

Numai că soluţia se lasă aşteptată. SRI vrea cât mai curând ce i-a fost dat cu 20 de ani în urmă, iar Palatul Copiilor speră să păstreze ce-a primit acum 40 de ani. Altfel, la fel ca şi colegii lor pasionaţi de chimie şi de botanică, elevii care fac carting vor ieşi, în curând, în decor...

PALAT CU PROBLEME
Aşa-i în tenis...

Palatul Copiilor a primit cu drept de folosinţă de la Statul Român, în perioada comunistă, şi o porţiune de 7.821 mp ce cuprinde terenurile de tenis şi de fotbal învecinate, care însă au fost închiriate unor firme private de către Clubul Sportiv Crişul, subordonat Ministerului Tineretului şi Sporturilor. "Nu cunosc detalii despre felul cum a ajuns Crişul în posesia terenurilor de sport, ştiu doar că le-a dat în chirie unei firme", spune directorul Palatului.

Nicolae Peter susţine că instituţia pe care o conduce nu primeşte nicio chirie, în schimb e obligată să achite canalizarea pluvială pe întregul teren. "Am făcut demersuri la Compania de Apă ca noi să plătim separat de Clubul Crişul, dar CAO ţine cont numai de faptul că Clubul nu e proprietar în Cartea Funciară", zice directorul.

Şi Primăria încearcă să dezlege problema cu terenurile de tenis. "Primăria verifică acum statutul juridic al terenurilor de fotbal şi de tenis, care teoretic sunt ale Palatului Copiilor, dar care au ajuns la firme private, în urmă cu mai mulţi ani, nimeni nu ştie cum", spune primarul Ilie Bolojan.