Oamenii cavernelor

Incredibil, dar adevărat. În România zilelor noastre, un afacerist poate pune mâna pe un monument al naturii şi-l poate exploata fără să ţină cont de reguli, dar şi fără să plătească o leţcaie din profitul realizat.

Se întâmplă şi în Bihor, unde de 20 de ani una din firmele de turism patronate de fraţii Micula s-a înstăpânit peste Peştera Urşilor, iar autorităţile închid ochii atât la distrugerea acesteia, cât şi la evaziunea practicată faţă de custodele monumentului, Administraţia Parcului Natural Munţii Apuseni.

Demascare din senin

Poate că modul amatoristic şi dăunător în care firma fraţilor Micula, Transilvania Tour, exploatează Peştera Urşilor ar fi rămas necunoscut nespecialiştilor dacă, recent, la Consiliul Judeţean nu s-ar fi fi pronunţat pe această temă un speolog francez şi un altul român. Marcel Meyssonier, consilier de tehnici speologice la Direcţia Regională de Tineret şi Sport Rhones-Alpes, care tocmai vizitase peştera, a declarat de faţă cu şeful Administraţiei Parcului Natural Munţii Apuseni, Alin Moş, că infrastructura de vizitare a monumentului este "mult depăşită", fiind "sub standardele europene" în materie.

El a fost completat şi de Viorel Lascu (foto), preşedintele Federaţiei Române de Speologie, care a fost mai puţin diplomat decât colegul său francez.

"La Peştera Urşilor există o mulţime de probleme. Infrastructura de vizitare e învechită şi contribuie la degradarea peşterii, deoarece balustradele metalice sunt ruginite şi atacă formaţiunile minerale. La fel se întâmplă şi cu iluminatul, care e făcut cu becuri clasice, iar căldura favorizează dezvoltarea bacteriilor. Nu în foarte mulţi ani, ele vor distruge chiar scheletele de urs care particularizează peştera între toate celelalte din ţară", a spus Lascu, punând apoi cireaşa pe colivă: "Firma care administrează peştera nici nu îşi achită obligaţiile financiare către Administraţia Parcului".

Cu vorba bună

Replica şefului APNMA, Alin Moş (foto), a fost una palidă şi moale. El a părut grăbit să încheie discuţia pe această temă, găsind scuze firmei fraţilor Micula. "Dintre toate peşterile de pe arealul Parcului, în Bihor Peştera Urşilor este singura care are totuşi un administrator", a declarat Moş, subliniind că, bun-rău, contractul respectiv este mai mult decât nimic.

Motivul? "Din toate peşterile se fură ca-n codru formaţiuni minerale şi artefacte, vândute apoi pe bani grei în străinătate", a explicat Moş BIHOREANULUI, după încheierea discuţiilor oficiale de la CJ. "Cine urmăreşte site-urile de profil, va vedea cât de multe piese din peşterile româneşti se vând la licitaţie chiar şi în America", a spus Moş.

La mica înţelegere

Dată fiind importanţa Peşterii Urşilor, cea mai cunoscută din judeţ, BIHOREANUL a continuat investigaţia, iar descoperirile făcute sunt de-a dreptul revoltătoare.

Prima surpriză este că, dacă până anul trecut firma fraţilor Micula folosea peştera fără niciun fel de contract, ci doar în inerţia faptului că în anii ‘90 a cumpărat patrimoniul staţiunii Stâna de Vale, ce includea şi Peştera Urşilor, iar în decursul acestei perioade nu a achitat taxe, în 2008, Direcţia Silvică Oradea a cadorisit Transilvania Tour cu un contract pe 10 ani, valabil până în 2018, semnat de fostul director Ionel Popa (foto) şi încheiat fără ca în prealabil să fi avut loc vreo licitaţie.

Cum Popa nu mai e pe funcţie şi nu a putut fi contactat, singura explicaţie a rămas s-o dea tot Alin Moş, şeful APNMA, care între timp a preluat contractul de la Romsilva. "E adevărat că nu s-a făcut licitaţie, dar contractul a fost încheiat pentru că în peşteră nu se poate intra decât printr-o clădire aflată în proprietatea Transilvania Tour. Dacă voiam să dăm şi altor firme şansa să concureze pentru administrarea peşterii, acestea nu puteau să se achite de sarcină decât dacă ar fi căzut la înţelegere cu Transilvania Tour. Probabil că am fi ajuns la procese de durată, timp în care peştera s-ar fi degradat, iar turiştii n-o puteau vizita", spune Moş.

Obligaţii de ochii lumii

În pofida reticenţei APNMA, BIHOREANUL a intrat şi în posesia actului încheiat cu Transilvania Tour, descoperind că obligaţiile contractuale ale acestei firme sunt, majoritatea, pur teoretice. Exemple: firma fraţilor Micula are obligaţia "să asigure resurse financiare, materiale, umane, logistice şi informaţionale pentru o administrare eficientă a sectorului turistic al Peşterii Urşilor", "să realizeze studii privind starea actuală", "să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecţii eficiente", "să întreţină şi să îmbunătăţească dotările existente şi viitoare pentru protecţie, conservare, cercetare, turism, informare şi educaţie".

Deci, aparent, totul bine şi frumos, dar fără ca firmei să-i fie fixate şi termene de realizare a acestor obligaţii. Şi, astfel acoperiţi, evident că oamenii fraţilor n-o să se grăbească nici la calendele greceşti să investească pentru îndeplinirea lor.

Afacere de grotă

Mai mult, BIHOREANUL a aflat că, deşi Transilvania Tour s-a obligat să vireze în contul Administraţiei Parcului un mizilic, nici măcar un procent clar, ci doar câte un leu din fiecare bilet vândut vizitatorilor (10 lei pentru copii, 15 pentru adulţi şi încă 15 lei taxă de fotografiere sau de filmare), firma şi-a ignorat şi acest angajament. O recunoaşte atât Alin Moş, cât şi Tudor Bugnaru, directorul economic al Transilvania Tour, care dă vina pe... criză: "Nu am virat banii din cauza dificultăţilor economice". Tot recesiunea, spune el, ar fi vinovată şi pentru lipsa investiţiilor în scopul înlocuirii balustradelor ruginite şi a sistemului de iluminat datorită căruia, în timp, bacteriile vor "mânca" scheletele urşilor.

Ceea ce nu spune reprezentantul Transilvania Tour este, însă, că inclusiv pe criză turiştii continuă să viziteze peştera, şi încă nu puţini, ci cu zecile în fiecare zi. Ca dovadă, un control al rangerilor APNMA de luna trecută a descoperit că în peşteră sunt lăsaţi să intre mai mulţi turişti decât e permis într-un singur grup şi chiar că unora nici nu li se eliberează bilete sau chitanţe pentru taxele de filmare sau fotografiere.

Numai că, şi în acest caz, cum recunoaşte Alin Moş, Administraţia Parcului n-a "îndrăznit" să aplice vreo amendă sau măcar să ameninţe cu rezilierea contractului, ci s-a mărginit la un avertisment. De care, bineînţeles, oamenilor fraţilor Micula le pasă nespus de mult...

UNICAT
Descoperită din întâmplare

Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului din Chişcău, de către minerul Traian Curta. Ulterior, speologii amatori din Ştei şi de la Muzeul Ţării Crişurilor au descoperit scheletele a 140 de urşi blocaţi în grotă în urmă cu 15.000 de ani, tocmai acestea dând şi unicitatea monumentului.

Amenajările au durat aproape 5 ani, Peştera Urşilor fiind dată în folosinţă în 1980, iar de atunci nu s-au mai făcut lucrări de modernizare a infrastructurii de vizitare.