Maurii lui Neguş

Procesul, programat la Arad, e judecat în regim de urgenţă. Audierile se desfăşoară tot la două zile. E de înţeles. Dosarul cu 24 de volume vorbeşte despre fapte năucitoare comise de o structură mafiotă care, în mai puţin de un an, a pus stăpânire pe întreg vestul ţării: tâlhării, taxe de protecţie, răpiri, torturi, bătăi şi chiar crime.

De o violenţă extremă, oamenii lui Uţu Rohozneanu dădeau cu pumnul şi scoteau cuţitele, săbiile şi pistoalele fără să clipească. Printre ei, şi trei din membrii clanului Neguş din Oradea: Lakatos Laszlo, Kopar Alexandru şi Alexandru Bundea, fratele fotbalistului Zeno Bundea, căsătorit cu sora lui Neguş. Li se spunea Maurii şi sunt acuzaţi că au încercat să ucidă la comandă!

Împăratul şi copiii

Ancheta procurorilor DIICOT Arad a început în iunie 2008 şi a durat mai bine de un an până când, în septembrie 2009, gruparea mafiotă a fost trimisă în judecată. Liderul grupului auto-intitulat Spartanii este Uţu Claudiu Rohozneanu (foto), cunoscut interlop arădean căruia oamenii săi îi spuneau Împăratul sau Vlad Ţepeş. Acesta avea în subordine doi "locotenenţi", care, la rându-le, răspundeau de "copii", după cum îi numea Uţu pe executanţi. Printre aceştia, zic procurorii, se numărau şi orădenii Alexandru Bundea, Lakatos Laszlo şi Kopar Alexandru.

Gruparea se ocupa, între altele, de şantaje şi taxe de protecţie de la patronii de localuri şi de la alte persoane înstărite. O familie din Arad, de pildă, abia întoarsă din Spania, a fost terorizată săptămâni în şir, până când a plătit 5.000 euro şi a semnat un contract de vânzare-cumpărare pentru un apartament, pe doar 36.800 de euro. Unui alt arădean care a încercat să se împotrivească, oamenii lui Uţu i-au înconjurat casa şi i-au spart toate geamurile, i-au răpit mama, pentru ca în final omul să fie şi el săltat de pe stradă şi să i se pună pistolul la tâmplă. Motivul: "taxa de şmecher", pe care toată lumea din cartier o plăteşte! În total, sumele strânse din şantajele dovedite depăşesc 100.000 de euro.

Aliaţii de la Oradea

Anchetatorii au descoperit, însă, că gruparea s-a extins şi a format relaţii cu liderii lumii interlope din alte judeţe, ca de pildă Garda de Fier din Râmnicu Vâlcea sau gruparea Frăţia din Craiova.

În Bihor, Împăratul i-a luat sub aripă pe Maurii lui Markovics Sandor (foto), zis Neguş, printre apropiaţii lui Uţu etalându-se locotenenţii lui Neguş, Alexandru Bundea, Lakatos Laszlo şi Kopar Alexandru. Relaţia cu clanul Neguş nu e întâmplătoare, fraţii care coordonează gruparea, Sandor (Sanyi) şi Romulus (Romi) fiind adversari declaraţi ai interlopului orădean Gabriel Tămăşdan, zis "Dinamită", cu care, deşi fusese prieten pe vremuri, Uţu a intrat în conflict pentru că îl bănuia de colaborare cu Poliţia.

Ca atare, în octombrie 2008, când Maurii lui Neguş l-au chemat să participe la o încăierare cu oamenii lui Dinamită, Rohozneanu a acceptat imediat şi i-a trimis la Oradea pe cei mai buni bătăuşi ai săi, cu bâte de baseball, aparate electroşoc, pumnale, pistoale cu gaz şi chiar o drujbă, folosită, după cum zic unii, pentru a tăia degetele duşmanilor, ca "trofee de război".

Prinşi de "poteră"

Înfruntarea nu a mai avut loc, trupele fiind oprite atunci la intrarea în Oradea. Reuşita acţiunii - se vede acum - se datorează procurorilor DIICOT Arad, care monitorizau deja gruparea şi au transmis la Oradea informaţiile privind trupele care urmau să vină dinspre Arad şi Cluj, adică numele persoanelor şi numerele maşinilor cu care circulau.

În urma scandalului, 25 de persoane au fost reţinute la Poliţie, iar dintre acestea 15 s-au ales cu amenzi de câte 1.000 de lei. Amenzile au fost suportate de clanul din Oradea, cum a afirmat chiar Împăratul într-o convorbire telefonică. "Sunt 10 amenzi. O plăteşte băieţii ăia pentru care ne-am dus, aşa se face. Când mergi pentru cineva plăteşti pagubele toate. Mi-o zis băieţii, m-or sunat să dăm amenzile să le plătească sau să deie banii să le plătim", a explicat Uţu.

Execuţie la comandă

Ajutorul dat orădenilor urma să fie întors pe 27 decembrie, când Alexandru Bundea a fost sunat de Uţu să meargă la Timişoara pentru un "interval" cu Vio Blondu', unul din capii lumii interlope locale. Bătaia a fost, însă, din nou oprită de poliţişti, care au ridicat şi amendat 24 de bătăuşi adunaţi în ştrandul Neptun din Arad.

Cea de a doua intervenţie a "tovarăşilor" de la Oradea a fost mult mai consistentă. Erau solicitaţi să-l elimine pe Florin Moldovan, capul unei bande arădene profilate pe jocuri alba-neagra. Activitatea extrem de profitabilă a atras atenţia lui Rohozneanu şi, după ce omul a refuzat să-i achite taxa ori să i se alăture, a decis să-l elimine.

Pe 10 ianuarie 2009, Uţu a stabilit cu Bundea ca acesta să aducă "4-5 băieţi din Oradea să... pe unu', să-i facă puţine probleme", lucru cu care Bundea a fost de acord, prezentându-se la Arad alături de Alexandru Kopar şi Laszlo Lakatos. Până când oamenii lui Uţu au localizat victima, cei trei au fost omeniţi la o pensiune din Arad, primind la cerere "şi femei, şi cocs", cocaină în argoul lor.

Atacul maurilor

Trei ore mai târziu, după chef, Maurii, însoţiţi de alte vreo 20 de persoane, au tăbărât asupra lui Moldovan în faţa unui bloc. L-au lovit cu bâtele, l-au tăiat cu săbiile pe mână, pe corp şi pe picior şi l-au înjunghiat cu peste 20 de lovituri de cuţit. "Am primit două lovituri peste mână de mi s-a despicat în două. Am luat bâte în cap, mi-au scos şi o măsea din rădăcină. Apoi, unul m-a înjunghiat în spate de câteva ori, în plămân am primit cinci lovituri, iar altul m-a înjunghiat în picior. Pe urmă am fost tăiat de trei ori pe braţe. Apoi cineva a strigat că vine Poliţia şi au fugit toţi", a povestit ulterior bărbatul.

În urma atacului, Moldovan a ajuns în stare gravă la spital. Potrivit expertizei medico-legale, cele peste 20 de lovituri de cuţit încasate i-au pus viaţa în pericol, iar pentru vindecarea rănilor a avut nevoie de 35-40 de zile de îngrijiri medicale.

În arest

După atacul asupra lui Moldovan, procurorii DIICOT au decis să grăbească ancheta, iar pe 26 ianuarie, 14 persoane, printre care şi cei 3 orădeni, au fost reţinute în arestul IJP Arad. La domiciliile lor a fost găsit un adevărat arsenal de arme albe şi de foc: pistoale, peste 20 de săbii, peste 40 de cuţite de diverse mărimi, o lance, bastoane telescopice, topoare şi bâte de baseball, spray-uri paralizante etc.

Ulterior, arestările au continuat, iar în zonă s-a lăsat liniştea. "După arestarea grupării de la Arad, s-a făcut linişte şi în Bihor. Rohozneanu acţiona în Arad, dar avea prieteni aici. La solicitarea lui, aceştia mergeau în Arad pentru diferite reglări de conturi şi invers, Rohozneanu venea aici ori îşi trimitea oamenii. Practic, de la arestarea lui şi a celor trei orădeni, nu au mai existat astfel de reglări de conturi în Bihor", spune şeful Poliţiei Bihor, comisarul şef Eugen Boc.

Omerta

Victimele au prins şi ele curaj, denunţând, chiar dacă unele doar sub acoperire, teroarea la care au fost supuse. Până în septembrie, când procurorii au trimis în judecată gruparea, 44 de persoane au fost de acord să descrie modul în care Uţu şi "copiii" săi au instaurat legea şantajului şi a ameninţărilor cu moartea.

Evident, nici unul din cei 30 de interlopi inculpaţi în dosar nu recunoaşte comiterea faptelor. Avocaţii lor acuză procurorii că "au lucrat la crearea mitului de grup organizat", fiindcă: "Ce legături pot avea aceste infracţiuni de violenţă cu un grup despre care se spune că este organizat? Sunt doar nişte bătăi izbucnite accidental". În plus, deşi procurorii au interceptat zecile de telefoane ale interlopilor în baza unor mandate emise de instanţă, avocaţii încearcă să desfiinţeze aceste probe susţinând că ar fi fost obţinute ilegal, deoarece s-ar fi făcut înainte de apariţia legii privind stocarea timp de 6 luni a informaţiilor despre apelurile telefonice.

Interogat, Uţu Rohozneanu a declarat constant că nu a fost liderul niciunei grupări criminale organizate. Ba mai mult, că rolul lui a fost doar de mediator între ceilalţi inculpaţi şi părţile vătămate în aplanarea pe cale amiabilă a conflictelor. Cât despre "copiii" şi tovarăşii de la Oradea, aceştia s-au prevalat de dreptul la tăcere. Chiar şi în spatele gratiilor, au o singură lege: omerta.

DICŢIONAR MAFIOT
Ghid de conversaţie

În timpul cercetărilor şi audierilor, procurorii au aflat că oamenii lui Uţu se mândresc că sunt consideraţi interlopi deoarece, în opinia lor, interlopul este un om care câştigă bani din aranjamente, e certat cu legea, respectat pentru că este tare, are bani, maşini de lux, femei frumoase şi... lucrează după fusul orar american.

Anchetatorii au mai stabilit şi un mic ghid cu expresii folosite de grupare. Uţu era "împăratul", "naşul" sau "cumătrul", în timp ce pentru el subordonaţii erau "copiii". Între ei, membrii grupării erau "fratello", "fratele meu", "tovarăşul meu", "tati", iar victimele sau rivalii, "zdrenţe", "fraieri", "jegoşi", "gunoaie", "boschetari", iar dacă erau de etnie romă, "ciori". Poliţiştii aveau şi ei poreclele lor: "miliţieni", "gardă", "cagule" sau "ţestoase".

Intervenţiile violente erau "intervale", "cocs"-ul cocaină, iar "curentat", "leşinat" sau "i-au dat neveu pe la spate", înseamnă că s-au luat la bătaie. "Combinaţiile" erau afaceri, care se făceau pe "bulioane", adică pe mii de euro (10.000 de euro fiind 10 bulioane). Dacă se derulau fără violenţă, se preciza că se vor face numai "nişte poze", adică ameninţări.