URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 09 DECEMBRIE 2018

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Decât să tipărim broșuri și să ne batem cu pumnii-n piept, mai bine ne aplecam pe probleme importante. Să lichidăm toaletele din fundul curții, să racordăm gospodăriile țărănești la gaz metan, să oprim migrația care duce la depopularea țării, acestea erau proiecte ce meritau închinate mărețului Centenar. De autostrăzi nici n-are rost să mai vorbim.
Zic şi eu
Adrian Cris
Maeştrii barei ne zic, scriitoriceşte, că-i mai bine să scape 99 de nevinovaţi decât să fie condamnat pe nedrept un singur nevinovat. N-au însă a se teme: în România zilelor noastre mai degrabă va fi osândit un singur vinovat din 99. Evident, cel care nu-şi permite să achite onorarii grase avocaţilor şi şpăgi consistente judecătorilor...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Ne tot mândrim de câțiva ani pe rețelele de socializare și în viața reală cu dezvoltarea orașului și cu aspectul său în continuă schimbare. Ei, bine, iată că, prin aceste scumpiri, devenim într-un fel parteneri ai dezvoltării urbei. Iar modernizarea costă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
După cum se ştie, în 7 noiembrie Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constatând acest conflict, CCR a obligat ÎCCJ de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 207/2018.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sistemul colector urinar, format din bazinetele renale (formaţiunile care "captează" urina din cei doi rinichi), cele două uretere ("tuburile" prin care urina ajunge la vezică), vezica urinară şi uretra ("tubul" prin care urina se elimină) este "căptuşit" cu nişte celule epiteliale denumite în ansamblu "uroteliu". Toată această zonă este expusă influenţelor carcinogene, dar cea mai frecventă tumoră este cea a vezicii urinare, urmată de cea de la nivelul bazinetelor.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Vorbim de o "explozie" de depresie în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.
11 Februarie 2010, 14:00

Condamnată a doua oară

Condamnată a doua oară PE GOANĂ. Aşa ilustra BIHOREANUL, în 2003, faptul că judecătoarea Mariana Roşca a apucat să dispară înainte de a fi arestată. Întrebată după eliberarea condiţionată unde s-a ascuns atât de bine de "braţul lung al legii", femeia a spus doar că ar fi fost în Oradea, iar procurorul Ioan Moldovan, cel mai îndreptăţit să o fi vrut în puşcărie, a declarat că nu ştie unde a stat Roşca până s-a predat
Condamnată a doua oară CORECT! Încă de la începerea urmăririi penale, judecătoarea s-a dat drept victima procurorului Ioan Moldovan (foto), învinuit că ar fi obţinut declaraţiile incriminatorii împotriva ei prin presiuni asupra martorilor. Deşi de-a lungul celor 9 ani cât au durat ancheta, procesele şi detenţia Marianei Roşca, procurorul s-a abţinut constant să comenteze această acuză, CEDO a dovedit că Moldovan n-a comis niciun abuz. Printr-o ironie a sorţii, judecătorii europeni şi-au pronunţat verdictul ca un cadou, exact în momentul pensionării magistratului din funcţia de şef al DNA Oradea
Condamnată a doua oară Elena Pop Blaga
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Judecătoare pe vremea când o sentinţă făcea o avere, Mariana Roşca e primul magistrat român pentru care s-a emis un mandat de arestare, singurul dat în urmărire internaţională şi, totodată, magistratul cu cea mai grea pedeapsă încasată pentru fapte de corupţie.

Eliberată condiţionat, femeia şi-a încercat norocul la CEDO, sperând că pentru umilinţa prin care a trecut va deveni multimilionară în euro. A dat, însă, greş! Şi încă lamentabil fiindcă, deşi s-a fălit că-şi va demonstra onestitatea, s-a plâns mai mult pentru nimicuri şi, în final, s-a ales doar cu mărunţiş...

BIHOREANUL vă prezintă în exclusivitate sentinţa recent pronunţată în cazul fostei judecătoare de cea mai înaltă instanţă europeană, care a apreciat că Mariana Roşca a fost trimisă în spatele gratiilor pentru că... a meritat.

Persecutată

În anul 2003, Mariana Roşca, judecătoare la Tribunalul Bihor, era condamnată la 11 ani de închisoare cu executare, plus interzicerea pe 4 ani a exercitării profesiei de jurist, pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Condamnarea a pronunţat-o întâi Curtea de Apel Bacău, unde dosarul ei fusese trimis ca să se evite mediatizarea în presa din Oradea, iar ulterior, după recursul pe care l-au făcut atât inculpata cât şi procurorii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa.

Totul pornise de la denunţurile formulate împotriva sa în octombrie 2000 de Valer Buda şi Bereczki Iosif, numiţi să se ocupe de lichidarea juridică a firmei Multimec Marghita, aflate în faliment. Cei doi declaraseră că femeia, care era judecător sindic, i-a obligat să-i "decarteze" un miliard de lei ca să-i păstreze în funcţii, pentru ca apoi, de una singură, să vândă fără acordul lor şi al creditorilor activele firmei, cu mult sub preţul real, cauzându-le astfel un prejudiciu de 15 miliarde de lei.

08 Moldovan (mare).jpgCazul a făcut vâlvă încă de la început, mai ales că judecătoarea s-a sustras urmăririi penale şi s-a făcut dispărută, pozând ca victimă a unui alt magistrat: Ioan Moldovan (foto), pe atunci procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea (ulterior şef la DNA, de unde s-a şi pensionat recent). Procurorul venise din Zalău şi voia să se afirme, motiv pentru care i-ar fi presat pe denunţători s-o bage la apă, iar el să aibă un "trofeu", pretindea Roşca.

Tare acasă...

În 2008, după eliberarea sa condiţionată, datorată faptului că în detenţie împlinise 55 de ani, fosta judecătoare spunea într-un interviu acordat în exclusivitate BIHOREANULUI că, ştiindu-se "vânată" de Moldovan, a ales să fugă de justiţie. "Mandatul de arestare emis pe numele meu (n.r. - la începutul cercetărilor, în anul 2001) nu era în regulă. Pe 20 iulie primisem o citaţie să mă prezint pe 24 iulie la Parchet, dar a doua zi, pe 21 iulie, s-a emis mandatul cu menţiunea că nu mă prezentasem la audieri pe 24 iulie", povestea Roşca.

Cert e că, până în septembrie 2003, când avea să fie condamnată definitiv, poliţiştii au căutat-o peste tot, dând-o şi în urmărire internaţională. Bănuiau că se ascundea ba la o mănăstire, ba prin sudul ţării la nişte rude, ba în Germania, unde ar fi ajuns cu ajutorul soţului, procurorul Virgil Roşca, care ulterior avea să divorţeze de ea.

Nici în interviul dat după eliberare femeia n-a vrut să-i deconspire pe cei care-au adăpostit-o, ci doar a povestit că s-a predat singură poliţiştilor din Bucureşti, fiindcă cei din Oradea ar fi putut-o teroriza la comanda aceluiaşi procuror Moldovan. S-a plâns, în schimb, că făcuse puşcărie pe nedrept şi s-a sumeţit că, din această cauză, va cere Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde îşi va demonstra nevinovăţia, ca statul român s-o despăgubească cu colosala sumă de 95 de milioane de euro. "În total sunt 12 capete de acuzare împotriva statului român", se arăta ea călare pe situaţie.

... moale la Strasbourg

Pronunţată la 12 ianuarie 2010 şi publicată la 2 februarie, sentinţa CEDO este, însă, departe de aşteptările şi de ameninţările fostei judecătoare. Care, surprinzător, la Strasbourg şi-a redus şi capetele de acuzare, de la 12 la două, şi pretenţiile băneşti, de la 95 de milioane de euro la "numai" 10 milioane.

La primul capăt de acuzare, Mariana Roşca s-a plâns că procesul din ţară nu fusese echitabil, deoarece nu s-a putut apăra, fiind astfel încălcat articolul 6 al Convenţiei Europene, potrivit căruia "orice acuzat are dreptul să interogheze martorii sau să obţină interogarea lor în aceleaşi condiţii ca acuzarea".

Deşi zicea că deţine argumente-beton cu care să demonstreze că fusese persecutată (între altele că mandatul de arestare a fost nelegal şi că avizul prealabil acestui mandat fusese semnat nu de Ministrul Justiţiei, ci de un secretar de stat), în faţa instanţei europene Roşca s-a limitat să reclame doar un aspect formal. Şi anume că la primul proces unul din martorii acuzării, cetăţeanul maghiar căruia îi vânduse firma Multimec, a depus mărturie prin intermediul unui traducător care nu era autorizat de Ministerul Justiţiei, iar apoi, la recurs, n-a venit personal, ci a trimis o declaraţie scrisă.

Se respinge!

Analizând reclamaţia Marianei Roşca, cei şapte magistraţi de la CEDO au hotărât însă că aceasta nu avea dreptate. Ei au considerat că, în faţa instanţelor din România, femeia şi-a putut exercita pe deplin dreptul la apărare deoarece, chiar dacă cetăţeanul maghiar nu a compărut la al doilea proces în carne şi oase, acest lucru s-a întâmplat numai din cauza stării de sănătate precare. Dar, arată judecătorii CEDO, "martorul a răspuns în scris la toate întrebările puse de avocatul reclamantei Roşca, iar documentul a fost autentificat ca legal şi nu a fost contestat".

Pe de altă parte, CEDO a reţinut şi faptul că martorul respectiv nici măcar n-a fost singurul pe care se bizuia acuzarea, procurorii români având alţi nouă martori care au dat declaraţii, sub jurământ, în faţa instanţelor, împotriva ei. În plus, la condamnarea femeii s-a ţinut cont nu doar de martori, ci şi de înscrisuri care o incriminau. "Ca atare - au concluzionat judecătorii de la Strasbourg - Curtea conchide că drepturile apărării reclamantei nu au fost restrânse de o manieră incompatibilă cu garanţiile articolului 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, nu a fost încălcat articolul 6 al Convenţiei".

08 Rosca (mare).jpgSpaţiu mic, vitamine ioc

Dacă asupra corectitudinii procesului i-au respins orice obiecţie, magistraţii CEDO au considerat că Roşca avea totuşi motive să se plângă de "condiţiile de detenţie deplorabile" suportate în detenţie, adică de încălcarea articolului 3 al Convenţiei, ce prevede că "nimeni nu poate fi supus la tortură, la pedepse sau tratamente inumane ori degradante".

În această chestiune, Roşca s-a plâns că fusese încarcerată pe rând, la Rahova, Târgşor şi Gura Movilei, într-o celulă de 50 de metri pătraţi împreună cu alte 35 de deţinute, apoi într-una de 14 mp cu alte 17 persoane şi, în fine, într-o celulă de 20 mp împreună cu alte 11 persoane. "Reclamanta menţionează de asemenea existenţa igrasiei pe pereţi şi faptul că nu exista încălzire pe perioada iernii, şi nici apă caldă. Deţinutele îşi făceau toaleta în aer liber, opt duşuri fiind disponibile pentru 30-40 de persoane. Reclamanta se plânge totodată de faptul că hrana era de proastă calitate, neprimind niciodată fructe la masă", spun actele de la CEDO.

Avocatul statului român a arătat însă că Roşca "dezinforma" pur şi simplu instanţa europeană, fiecare celulă fiind, în realitate, mai mare decât susţinea fosta judecătoare. Astfel, prima nu avea 50 mp, ci 112, a doua se întindea pe 40 mp, nu pe 14, iar a treia era chiar confortabilă, fiind dotată cu WC propriu şi sală de mese.

Frig călduţ

Deşi în interviul dat BIHOREANULUI după eliberarea sa Roşca susţinea că în celule era atât de frig încât "duşumeaua era un patinoar pe care cu greu puteai păşi fără să cazi", iar la CEDO a pretins că termometrele indicau iarna cel mult 4 grade Celsius, reprezentantul statului român a sugerat că, de fapt, femeia minţea de îngheţa apa, fiindcă temperatura în celule "nu cobora niciodată sub 18-20 grade".

Pe de altă parte, spre deosebire de povestea spusă public după eliberare, cum că din proprie iniţiativă "ceream de lucru, făceam goblenuri, lucram la atelier...", la Strasbourg Roşca s-a plâns că "a participat la munci în cadrul , fapt pe care îl consideră drept o exploatare a sa de către stat". Aşa că avocatul statului a trebuit să pună la punct şi acest aspect, demonstrând că fosta judecătoare a cerut ea însăşi să lucreze, "şi-a exprimat acordul scris şi, în contrapartidă, a beneficiat de recunoaşterea zilelor lucrate, care au contribuit la punerea sa în libertate condiţionată".

Firfirici de ruşinică

Punând în balanţă de o parte reclamaţia Marianei Roşca şi de cealaltă pledoaria avocatului statului, judecătorii CEDO au adoptat o soluţie de mijloc. La finalul procesului, cei şapte magistraţi au stabilit, cu şase voturi pentru şi unul contra, că, deşi "nimic nu a demonstrat intenţia de umilire" a fostei judecătoare în timp ce era deţinută, "condiţiile de detenţie n-au fost de natură să n-o supună la o suferinţă de o intensitate ce depăşeşte nivelul de suferinţă inerent detenţiei". Aşa că, pentru a-i compensa suferinţa, au decis că statul român trebuie să-i achite Marianei Roşca o despăgubire "care să nu fie excesivă", şi anume... 500 de euro.

Nici pe departe, aşadar, suma pe care fosta magistrată o ceruse ca prejudiciu material, adică 78.954 euro, "reprezentând valoarea salariilor pe care le-ar fi încasat până la punerea în libertate", ori de cele 9,7 milioane euro pretinse "cu titlu de prejudicii morale".

Altfel spus, dacă suferinţa pricinuită a cântărit totuşi ceva, fie chiar şi mărunţiş, pentru onoarea pierdută, pe care singură şi-a preţăluit-o la aproape 10 milioane de euro, fosta judecătoare n-a încasat nimic. Şi în mod sigur nu fiindcă magistraţii de la CEDO ar fi persecutat-o şi ei ci, mai degrabă, pentru că atât valora...


NOROCOASA

Arestată, dar achitată

La sfârşitul anilor '90, Mariana Roşca a fost, împreună cu colega şi prietena sa, Elena Pop Blaga, în centrul mai multor scandaluri de corupţie. În 1999, ambele au fost denunţate de afaceristul Radu Pentie că i-ar fi pretins, prin intermediul judecătorului Dumitru Marc, între timp decedat, câte 10.000 de mărci germane pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor sale. Dosarul s-a închis prin scoatere de sub urmărire penală.

08 Pop Blaga.jpgElena Pop Blaga (foto) a avut şi un alt dosar de corupţie. În 2002, a fost arestată şi trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pentru că ar fi pretins şi primit 100 de milioane de lei vechi de la expertul tehnic Corneliu Huplea. Potrivit anchetatorilor, suma o răsplătea fiindcă în dosarul de lichidare judiciară a unei firme femeia a acceptat ca expertul să umfle devizul de evaluare a respectivei societăţi. Spre deosebire de Roşca, după un proces de trei ani Blaga a fost achitată şi repusă în drepturi ca magistrat la Tribunalul Bihor. Acum aşteaptă ca CEDO să se pronunţe în procesul ei deschis împotriva Statului Român, în care solicită daune morale de peste un milion de euro. De zece ori mai puţin decât pretenţiile Marianei Roşca...


DIVORŢATĂ

La bine da, la greu pa!

La data arestării şi trimiterii în faţa instanţelor sub acuza de corupţie, fosta judecătoare de la Tribunalul Bihor era căsătorită de peste 20 de ani cu un alt magistrat, Virgil Roşca, procuror la Parchetul judeţean. Cu puţin timp înainte de condamnarea femeii, acesta i-a intentat un proces de divorţ ce avea să se finalizeze în timp-record.

Iniţial, magistraţii şi avocaţii orădeni bârfeau că divorţul era doar de ochii lumii, fiind menit doar să separe formal numele celor doi, astfel încât asupra bărbatului să nu se extindă pata căzută pe reputaţia soţiei şi, de asemenea, pentru ca averea acumulată împreună pe durata căsniciei să nu poate face, integral, obiectul unor eventuale confiscări pentru recuperarea prejudiciilor.

După eliberarea din închisoare, Mariana Roşca a mărturisit în interviul acordat BIHOREANULUI că despărţirea era totuşi cât se poate de reală, plângându-se că fostul soţ a vizitat-o la vorbitor o singură dată în toţi cei peste cinci ani de detenţie. De altfel, cei doi locuiesc separat: Virgil Roşca (între timp pensionat) singur, iar ea cu una din cele două fiice. Fosta judecătoare şi-a reluat şi numele de fată, Marinescu, acesta fiind cel cu care apare şi în evidenţele CEDO.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
La bulau
Tu stii cum este mr. Adrian Cris, ca abia ai scapat de treaba cu luarea de mita. Acum urmezi la aia mai absconsa si de care nu mai scapi asa simplu, dar nu mai ai cum sa fi coleg cu doamna judecatoare la institutia bulaului. O faci singur toata perioada, daca nu cumva se indragosteste careva de popoul tau.
Postat 17 Februarie 2010, 20:07 de AntiCris
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Inna a strălucit ca o stea: Peste 3.000 de orădeni şi o mână de turcoaice s-au bucurat de concertul talentatei artiste (FOTO / VIDEO)
  • Iluminatul de sărbători a fost pornit, a început Târgul de Crăciun în Oradea. Vezi cum arată! (FOTO / VIDEO)
  • Capsula timpului: Gânduri despre Oradea secolului viitor, dar şi obiecte din oraşul zilelor noastre, vor fi îngropate în curtea Muzeului Ţării Crişurilor (FOTO)
  • Merită vizitat! Muzeul istoriei evreilor din Oradea şi Bihor a fost inaugurat (FOTO/VIDEO)
  • O oră de linişte, din respect pentru autişti, în toate magazinele Kaufland, la iniţiativa Centrului de Educaţie Incluzivă Cristal (FOTO)
  • Modelul elveţian funcţionează în Bihor: Zeci de salvatori montani, instruiţi la centrul înfiinţat într-un program elveţiano-român (FOTO)
  • Podul Centenarului a fost inaugurat de o Dacie tricoloră, în prezenţa comisarului european Corina Creţu (FOTO/VIDEO)
  • La mulţi ani, România! Festivităţile de 1 Decembrie s-au încheiat în premieră cu un foc de artificii (FOTO/VIDEO)
  • Tricolorul la apă! Sute de turişti au jucat hora Unirii în bazinele complexului President (FOTO/VIDEO)
  • Centenarul în Oradea. Imagini spectaculoase de la Festivităţile de Ziua Naţională (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON