URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 13 NOIEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Este evident că, după marele război al tranșeelor cu pasaje subterane și girații îngropate, urmează  bătălia pentru parcări. Însă ideea de a lăsa pe mâna unui investitor specializat această afacere trebuie analizată cu foarte mare atenție, în niciun caz după sistemul „da, șefu’, am înțeles, să trăiți!”.
Zic şi eu
Adrian Cris
Duminică, prima oară în ultimii 30 de ani, am avut cu adevărat din ce alege la Preşedinţie, nu doar „răul mai mic”, ci şi binele, să zic aşa. Electoratul de dreapta (spre deosebire de simpatizanţii unor Dăncilă, Diaconu, Cumpănaşu etc, ale căror exigenţe sunt modeste) a acuzat, însă, o altă premieră, ruşinoasă: lipsa dezbaterii, a confruntării între pretendenţi...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Când vorbim despre rasism avem tendinţa de a vorbi la persoana a II-a sau a III-a. Privindu-ne în oglindă, rasismul nu se vede ca un rid şi nici nu ustură ca o zgârietură. La fel şi xenofobia. Iar discriminarea nu se vindecă cu alifii sau pastile. Rasism, xenofobie, discriminare - păcate pe care le punem în cârcă altora fiindcă oglinda în care ne reflectăm este fermecată şi ne arată doar ce vrem să vedem noi...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine veți vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă necroza ireversibilă a unei părţi din miocard, aproape întotdeauna datorită aterosclerozei coronariene. Mecanismul de producere este scăderea bruscă a fluxului sanguin coronarian în urma fisurării şi ruperii unei plăci ateromatoase de la nivelul unei artere coronare afectate în prealabil de ateroscleroză, fapt ce determină formarea unui tromb care obturează artera şi necroza ulterioară a teritoriului deservit de această arteră.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
10 Noiembrie 2009, 05:11

Bani din neîncredere

Bani din neîncredere SUB LUPĂ. Orice afacerist poate ajunge pus sub lupă de detectivii particulari atunci când cineva vrea să îi testeze credibilitatea
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Din primăvară, aproape fiecare zi a fost invadată cu informaţii despre firme care au intrat în insolvenţă sau care şi-au fentat partenerii de afaceri şi clienţii, punând totul sub lacăt şi lăsându-i cu ochii în soare.

În acest context, prudenţa şi rezervele în privinţa partenerilor de afaceri, mai ales a celor noi, par lucruri fireşti. Pentru a-şi face un tablou real, firmele apelează tot mai des la serviciile agenţiilor de detectivi particulari. Cine altcineva ar putea afla mai bine decât ei secretele? 

Cazuri de tot felul

14 Mihu.jpgÎn 2005, Nicolae Mihu (foto), fost comisar la Direcţia Poliţiei de Frontieră Oradea, a înfiinţat agenţia de detectivi particulari DetectUno, unde în prezent are o echipă formată din 10 detectivi. "Am căutat părinţii unor copii abandonaţi la naştere, am verificat copii mutaţi la oraş şi scăpaţi de sub supraveghere, am luat şi cazuri de adulter, însă prefer investigaţiile economice, datorită complexităţii lor", spune Mihu. "Oricum, de când e criză, aceste investigaţii au fost şi cele mai cerute", adaugă el, justificând situaţia prin grija sporită a investitorilor faţă de afacerile lor în acest climat nesigur.

Verificarea prin intermediul agenţiilor de detectivi a bonităţii potenţialilor parteneri s-a "născut" printre companiile mari din SUA. "În Oradea, primele investigaţii economice le-au cerut companiile străine, dar de ceva vreme şi cele româneşti au adoptat această modă", spune managerul, care este totodată şi reprezentantul judeţean al Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România.

Nu scapă nimic!

Cele mai frecvente investigaţii economice se fac asupra posibililor parteneri, despre care companiile vor să afle, înainte de a semna ceva, care le e situaţia financiară. Primul lucru cercetat este dacă firma respectivă există cu adevărat, la sediu şi la punctele de lucru. Apoi se caută alţi clienţi de-ai firmei respective şi sunt cercetate relaţiile cu ei, pentru a afla dacă acea firmă şi-a ţepuit sau nu foştii parteneri.

Sunt investigate şi proprietăţile pe care le are firma şi asociaţii săi. "Trebuie să te asiguri că nu sunt ipotecate, astfel încât, în cazul în care se ajunge la litigii, să ai ce recupera", precizează Mihu. Nu sunt uitate nici incidentele de plată, cercetându-se dacă firma cu pricina nu a emis cumva file CEC sau bilete la ordin fără acoperire. Apoi, detectivii verifică relaţia cu statul, dacă firma are sau nu restanţe la bugetul de stat, la asigurările sociale sau la bănci.

Investigaţia e similară dacă potenţialul partener e persoană fizică. "Se verifică doar ce se poate obţine în limita legii", spune Mihu, explicând că orice detectiv licenţiat are acces la anumite baze de date, dar Legea 329/2003 reglementează exact cât poate un detectiv să cotrobăie prin ele.

Informaţii de preţ

Firmele angajează detectivi şi când vine vorba de recuperarea unor creanţe. "De exemplu, când ai de recuperat un milion de euro, ca să faci plângere la Poliţie şi să ceri sechestru, e nevoie de plata unei cauţiuni, bani pe care nu-i recuperezi dacă pierzi procesul. Sau poate omul de la care ai de luat divorţează şi devine, brusc, foarte darnic, cedând totul consoartei", explică Mihu, precizând că în aceste cazuri, detectivii oferă dovada existenţei banilor.

Un alt serviciu cu trecere este testarea angajaţilor, fără ştirea acestora. "Aceasta se referă la verificarea comportamentului angajatului în relaţiile cu clienţii, dacă e amabil, dacă e preocupat să vândă produsele sau serviciile firmei. De asemenea, se verifică dacă îşi respectă programul de lucru ori dacă nu cumva e disponibil spre complicităţi cu concurenţa".

Preţul serviciilor diferă de la caz la caz. "Investigaţia economică asupra unei firme variază între 300 şi 1.000 de euro, iar cea a unei persoane fizice între 100 şi 300 de euro", spune detectivul. Omul nu vrea să dezvăluie cât câştigă, însă recunoaşte că prosperă, chiar şi în vreme de criză, fiindcă instrumentează cel puţin şase cazuri lunar. În fond, e normal să fie aşa. Căci, aşa cum spune şi motoul agenţiei, "informaţia costă, dar lipsa ei costă şi mai mult".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3202 RON
  • 1 EUR = 4.7619 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON