Nu vrem cu ţiganii!

Nu bine sună de pauză şi elevii de la Lucreţia Suciu o zbughesc afară. După ninsoarea abia căzută, tenul măsliniu le iese uşor în evidenţă.

Sunt copiii ţiganilor gabori din Velenţa, din cauza cărora zeci de părinţi şi elevi de la şcoala vecină, Alexandru Roman, au ieşit în stradă, spunând că nici nu vor s-audă de contopirea cu forţa a celor două şcoli. "Românii şi ţiganii nu încap împreună", a fost mesajul protestatarilor, deşi s-au ferit să-l spună pe şleau.

Colacul de salvare

Conflictul mocneşte de două săptămâni, după ce inspectorul şcolar general Dorel Luca a anunţat că, întrucât Ministerul Educaţiei intenţionează să finanţeze şcolile în funcţie de numărul de copii, iar acestea nu vor putea avea mai puţin de 300 de elevi, se gândeşte la comasarea celor două şcoli generale din Velenţa: Alexandru Roman şi Lucreţia Suciu. Prima are 207 de elevi, cea de-a doua 420, aşa că "unirea" ar putea salva salariile profesorilor de la Roman, care altfel, dacă unităţile rămân separate, nu ar avea siguranţa posturilor.

Însă nu profesorii au ieşit cu jalba, ci părinţii elevilor. "La şcoala Lucreţia Suciu sunt copiii cu dizabilităţi. Cum să-i amestece pe copiii noştri sănătoşi cu ei?", a cerut socoteală Ioan Ianchiş, unul dintre tăticii protestatari.

La fel au susţinut şi alţi peste 50 de părinţi, împreună cu care s-a dus la Inspectoratul Şcolar, ca să-i ceară explicaţii lui Luca, imediat ce a aflat din presă despre intenţie. "Dacă îmi violează fata sau îi fură lucrurile?", adăuga un alt tată, făcând referire că la Lucreţia Suciu fac cursuri şi adulţi cuprinşi în programul "A doua şansă", destinat celor mai mari decât elevii obişnuiţi, care n-au frecventat cursurile la vremea potrivită.

Cum în tot cartierul nu există decât cele două şcoli, părinţii se tem că-i vor costa bani şi timp să-şi mute copiii la o şcoală din centru, dar în niciun chip nu-i vor lăsa la Lucreţia Suciu. "Aia nu-i şcoală normală!", a răbufnit una dintre mame care, deşi n-a mai dat alte amănunte, se referea la elevii de acolo, proveniţi preponderent din rândul etniei rome.

Cu petiţia după ei

Miercurea trecută, peste 70 de elevi de la Alexandru Roman au chiulit de la ore ca să depună o petiţie scrisă la Inspectorat, Prefectură şi Primărie, cerând acelaşi lucru: să nu li se desfiinţeze şcoala. "Plângerea", semnată de şcolari din clasa a treia până într-a opta, a ajuns şi pe internet, pe site-ul www.petitieonline.ro. Şi, ca să fie clar înţeleşi, şcolarii au purtat pancarte cu mesaje menite să înduioşeze oamenii "mari", precum "O şcoală bună, un viitor bun" ori "Salvaţi-mi Şcoala Alexandru Roman".

"Nu vrem să renunţăm la şcoala noastră. Noi acolo vrem să învăţăm", argumenta Marinela Sabău (foto), elevă într-a şaptea, atât în faţa jurnaliştilor adunaţi să consemneze neobişnuitul protest, cât şi, apoi, a viceprimarului Gheorghe Carp.

Copiii nu o zic cu voce tare, dar şi ei, şi părinţii lor se tem că ar trebui să înveţe laolaltă cu ţiganii, care la Lucreţia Suciu sunt în proporţie de 40%. "Acolo absenteismul e mare, copiii au comportament necivilizat. Cei mici de la noi le vor copia atitudinea", spunea, cu seriozitate de adult, o altă protestatară, Leila Bala, din clasa a VII-a.

Ăştia suntem!

Directoarea de la Alexandru Roman, Anca Pişcoi (foto), nu vede nici ea cu ochi buni comasarea celor două şcoli, doar că îi vine greu să creadă că ţiganii ar fi mărul discordiei. "Avem şi noi elevi romi. Ce-i drept, mai puţini, cam 30 din 207. Cred, însă, în reuşirea comasării cu o grădiniţă, pentru că aşa am rămâne în aceeaşi clădire", propune profesoara o alternativă.

În schimb, directorul de la Lucreţia Suciu, Gheorghe Tirla, e convins că principala nemulţumire sunt tocmai ţiganii. "Peste 150 de elevi de-ai noştri sunt de etnie romă. Pe lângă aceştia, mai avem cursanţi şi la alte forme de învăţământ, adică fără frecvenţă la gimnaziu, precum şi în programul de şcoală pentru adulţi". Potrivit directorului, numărul mare al elevilor ţigani se datorează faptului că şcoala e una de cartier, iar în zonă, adică în Velenţa şi în jurul Cetăţii, locuiesc mulţi romi, iar asta n-ar fi pe placul celorlalţi. "Dimineaţa, în faţa şcolii e plin de mame cu fuste colorate. Ăştia suntem...", spune Tirla.

La şcoală sau la muncă?

Totuşi, directorul nu se plânge de elevii romi şi susţine că singurele probleme pe care le are cu aceştia sunt legate de chiul şi de pericolul abandonului şcolar. "Ţiganii pe fete vor să le ţină acasă, să aibă grijă de copiii mai mici, iar pe băieţi îi duc la muncă, la făcut burlane şi cazane. Copiii prind gustul banului şi apoi nu mai vor şcoală", explică Gheorghe Tirla (foto). Directorul e convins că acesta nu e un handicap pentru şcoala sa, ci doar o problemă de mentalitate. Aşa că nici vorbă de probleme de comportament sau de pericolul ca elevii ceilalţi să fie traşi în jos de ţigani...

Tirla spune că, pentru a-i atrage pe puii de gabori, a cumpărat până şi costume ţigăneşti şi le-a organizat chiar şi cursuri de dansuri tradiţionale. Doar-doar le va face mai dragă şcoala...

Liber la catedră

La insistenţele părinţilor, după o zi de la protestul elevilor, şeful Inspectoratului Şcolar a părut dispus să renunţe la ideea comasării. Ceea ce naşte, însă, o altă problemă. "Nu ştiu cum se vor plăti salariile", a spus Dorel Luca, argumentând că Ministerul Educaţiei impune finanţarea pe cap de elev tocmai pentru a lichida şcolile mici, care înghit mulţi bani într-un sistem oricum sărac. Iar în lipsa finanţării de la Minister, profesorii nu vor avea de unde să-şi ia salariile.

"Văd că sunt probleme între cele două şcoli. Nu vrem să agităm şi mai mult situaţia. Dar dacă ni se vor impune minim 300 de elevi într-o şcoală, va fi nevoie de o hotărâre de Consiliu Local să susţinem şcoala Alexandru Roman", a pasat Luca răspunderea către municipalitate. Primăriei i se va cere, în acest caz, să finanţeze şcoala, făcând pe plac comunităţii, dar nu e sigur că ea se va şi angaja.

Aşa stând situaţia, mulţi dintre profesorii de la Alexandru Roman vor ajunge poate să-şi ceară singuri transferul. Iar elevii ar rămâne degeaba în şcoala mult dorită, dacă la catedră n-ar avea profesori...

ŞCOALA COMUNITĂŢII
Făcută pentru toţi

Construită în 1871, şcoala Lucreţia Suciu (foto) a fost prima şcoală de stat din Oradea, oraş în care până atunci existau doar şcoli confesionale, ce funcţionau pe lângă biserici. Denumirea ei era "Şcoala comunităţii", fiind destinată oamenilor care nu aveau acces în Cetate, adică în oraşul locuit pe atunci numai de evrei şi maghiari, şi care, în timp, şi-au făcut case în jurul ei, dând naştere cartierului Velenţa.

În 1994, Lucreţia Suciu a fost prima şcoală din Oradea care a primit copiii din centre de plasament, iar în prezent e singura care a implementat programul "A doua şansă", în cadrul căruia urmează cursurile claselor I-VIII persoane care au vârste cu cel puţin peste patru ani peste cele obişnuite acestor clase, majoritatea fiind între 15 şi 30 de ani. Totodată, şcoala e unică în judeţ pentru că are sistem de cursuri "fără frecvenţă" la gimnaziu, pentru persoanele cu doi ani mai în vârstă decât elevii din clasele obişnuite.