Primul magistrat român condamnat pentru corupţie, Mariana Roşca, fostă angajată la Tribunalul Bihor, s-a adresat la CEDO încă din octombrie 2003, reclamând condiţiile de detenţie din penitenciarele Rahova şi Târgşor, unde şi-a executat o parte din pedeapsa de 11 ani de închisoare, precum şi faptul că procesul său nu a fost unul echitabil.
La înghesuială
Mariana Roşca a fost încarcerată la penitenciarul Rahova din 2003, în 2005 a fost transferată la Târgşor, iar în 2007 a fost mutată la Movila Vulpii, pentru şase luni, ulterior întorcându-se la Târgşor.
În ceea ce priveşte condiţiile de detenţie de la Târgşor, Roşca a susţinut că, iniţial, a stat într-o celulă de 50 de metri pătraţi, cu alte 36 de persoane, fiind apoi mutată într-o celulă de 14 metri pătraţi, cu alte 28 de persoane. A ajuns ulterior într-o celulă de 20 de metri pătraţi, pe care o împărţea cu alte 12 persoane. Ex-judecătoarea s-a plâns şi de calitatea proastă a hranei, dar şi de faptul că a fost obligată să muncească în puşcărie.
Eliberată condiţionat în 2008, Mariana Roşca a susţinut la CEDO că i-a fost încălcat dreptul prevăzut de articolul 3 al Convenţiei Curţii, adică acela de a nu fi suspus torturii sau unor tratamente inumane sau degradante. CEDO a admis această susţinere, pe motiv că în jurisprudenţa Curţii s-a reţinut că statul român nu respectă drepturile deţinuţilor în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie.
Pe de altă parte, fosta judecătoare a cerut Curţii să constate şi faptul că procesul în urma căruia a fost condamnată pentru fapte de corupţie şi abuz în serviciu a fost viciat, având în vedere că martorii propuşi în apărare nu au fost audiaţi de instanţa de fond, Curtea de Apel Bacău. Acest capăt de plângere a fost respins de magistraţii europeni, care au motivat că dreptul la apărare al judecătoarei nu a fost încălcat.
Daune colosale
Mariana Roşca a cerut CEDO ca România să îi plătească peste 78.954 de euro daune materiale, adică valoarea salariilor pe care ar fi trebuit să le încaseze între mai 2001 şi decembrie 2008.
Totodată, ea a solicitat şi 9.700.000 de euro despăgubiri morale, dar judecătorii CEDO au considerat că acestea nu se impun. Magistraţii au decis, totuşi, acordarea unei sume simbolice, de 500 de euro, pentru prejudiciul suferit de fostul magistrat.
Decizia a fost luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe 12 ianuarie şi a fost comunicată şi publicată pe site-ul instanţei marţi, 2 februarie.
Proces în lipsă
În anul 2000, Mariana Roşca era judecătoare la Tribunalul Bihor, specializată în lichidări judiciare, când în luna octombrie a aceluiaşi an, doi lichidatori judiciari au făcut o plângere penală împotriva ei, pentru corupţie şi abuz în serviciu. Cei doi susţineau că femeia le-ar fi cerut sume de bani pentru a-i menţine în funcţie, dar şi că ar fi vândut unei alte persoane active ale unei firme falimentare, Multimesc Marghita.
Mariana Roşca a fost suspendată din funcţie pe 17 mai 2001, iar procurorii au pus-o sub acuzare. Trei zile mai târziu era citată la Parchet, dar ea a transmis că nu poate veni din cauză că era plecată din localitate. Procurorii au considerat astfel că se sustrage urmăririi penale şi au cerut mandat de arestare pe numele ei.
Femeia a fost trimisă în judecată, în lipsă, la Curtea de Apel Oradea pe 1 august 2001, pentru corupţie şi abuz în serviciu. O lună mai târziu, dosarul a fost strămutat, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a decis condamnarea sa, în decembrie 2001, la 11 ani de închisoare. Atât judecătoarea, cât şi procurorii care au cercetat-o, au atacat decizia la Înalta Curte, dar judecătoarea a pierdut.
Pe 23 septembrie 2003, condamnarea finală la 11 ani s-a pronunţat, iar două zile mai târziu Roşca a ieşit din ascunzătoarea unde a stat mai bine de doi ani şi s-a predat Poliţiei, la Bucureşti. Fosta judecătoare s-a eliberat din penitenciar pe 7 octombrie 2008.
SCANDAL DUPĂ SCANDAL
Alături de colega ei, Elena Pop Blaga, judecătoarea Mariana Roşca a fost, la sfârşitul anilor ‘90, în centrul mai multor scandaluri de corupţie. În 1999, magistratele au fost denunţate de afaceristul Radu Pentie că i-ar fi pretins, prin intermediul judecătorului Dumitru Marc, între timp decedat, câte 10.000 mărci germane pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor sale. Dosarul s-a închis prin scoatere de sub urmărire penală.
Elena Pop Blaga (foto) a avut şi propriul ei dosar de corupţie. În 2002, a fost arestată şi trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pentru că ar fi pretins şi primit 100 de milioane de lei vechi de la expertul tehnic Corneliu Huplea. Anchetatorii au stabilit că suma o răsplătea pe judecătoare fiindcă în dosarul de lichidare judiciară a unei firme a acceptat ca expertul să umfle devizul de evaluare a respectivei societăţi.
Achitată, Pop Blaga a fost reîncadrată în magistratură şi profesează din nou ca şi judecător. La rândul ei, a dat în juecată statul la CEDO acuzând încălcarea drepturilor sale în cursul procesului pe care l-a avut.
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.