URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 18 AUGUST 2022
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum câţiva ani, când uzina DNA-ului duduia, cel mai simplu mod pentru ca un primar să intre la puşcărie era să bage banii comunităţii locale în fotbal. Mulţi oameni de afaceri şi politicieni au păţit-o, dar la noi nu a fost cazul. Şi asta nu neapărat fiindcă edililor le era frică de slujbaşii doamnei Kövesi, ci pentru că Ilie Bolojan avea o indiferenţă feroce faţă de fenomenul sportiv.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa joia trecută – pe Facebook, căci aşa comunică oficialii noştri de când au descoperit că internetul e cel mai ieftin instrument de propagandă – o nouă licitaţie pentru cei 28,55 km de autostradă dintre Chiribiş şi Biharia, pentru care ultimul contract, încheiat în 2020 cu o asociere de firme din grupul Selina, a fost reziliat în luna mai...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Primarul Florin Birta propune reabilitarea pietonalei Republicii, prin pavarea cu porfir și revenirea la modelul estetic cu cercuri, din perioada comunistă. Ce părere aveți?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Potrivit noii reglementări, contestaţia este de competenţa instanţei ierarhic superioare, care o soluţionează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se soluţionează în completul de 5 judecători, iar când procesul îl judecă un complet de 5 judecători, contestaţia se soluţionează de un alt complet de 5 judecători.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Clima (de la grecescul klima care înseamnă înclinaţia razelor solare) reprezintă regimul caracteristic al vremii unei regiuni pe timp îndelungat. Regimul climatic se caracterizează printr-o relativă stabilitate, modificările putând fi urmărite numai prin observaţii îndelungate şi pe perioade lungi de timp.
03 August 2022, 08:00

Băiţa sub protecţie: Dedesubturile „afacerii” prin care Guvernul a șters datoriile companiei miniere de stat Băiţa SA 

Băiţa sub protecţie: Dedesubturile „afacerii” prin care Guvernul a șters datoriile companiei miniere de stat Băiţa SA  MINA CĂPUŞELOR. Societatea Băiţa SA a avut în 15 ani cel puţin 20 de administratori speciali aleşi din clientela partidelor aflate la guvernare, plătiți cu indemnizaţii lunare de peste 4.000 de lei. În loc să dezvolte ori să privatizeze compania, aceștia au băgat-o în faliment şi refuză să ofere explicaţii
Băiţa sub protecţie: Dedesubturile „afacerii” prin care Guvernul a șters datoriile companiei miniere de stat Băiţa SA  MINERII DIN PALAT. Băiţa SA are sediul în uriaşul Palat al Companiei Naţionale a Uraniului din Ştei, ridicat în vremea ocupației sovietice, din care deţine jumătate. Aici lucrează 12 angajaţi, mulţi plătiți cu sporuri pentru condiţii deosebite, ca şi cum ar fi ortaci. Directorul general al societăţii, Cecilia Banciu (foto), refuză orice comentariu: „Vă rugăm să vă adresaţi Ministerului Economiei”
Băiţa sub protecţie: Dedesubturile „afacerii” prin care Guvernul a șters datoriile companiei miniere de stat Băiţa SA  BOGAȚI SĂRACI. Pe platforma minieră se lucrează: Băiţa Bihor SA extrage calcar, minerii de la Vast Băiţa Plai scot concentrat de cupru, iar cei ai Băiţa SA exploatează cu parteneri elveţieni dolomită. Un ménage à trois, din care firma statului pare să iasă cel mai prost...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pe 25 martie 2022, graţie unei Hotărâri de Guvern semnate de premierul Nicolae Ciucă, Băiţa SA Ştei devenea a doua companie de stat care scapă, în ultimul an, de obligaţiile fiscale uriaşe neachitate, prin convertirea lor în acţiuni. În loc să-şi recupereze banii, statul şi-a majorat cu echivalentul datoriilor capitalul social la propria firmă. La fel făcuse pe 24 iunie anul trecut, în cazul Avioane Craiova, din raţiuni de securitate naţională, fabrica fiind furnizor al Ministerului Apărării. 

Băiţa SA, în schimb, axată în principal pe extracţia şi prelucrarea de dolomită pentru construcţii şi îngrăşăminte, nu e nici unitate strategică, nici de interes naţional, şi nici unicat. Ba dimpotrivă, după cum a descoperit BIHOREANUL, se află „în curs de privatizare” din 2006, sub tutela unor aşa-zişi administratori speciali, adică politruci recompensați de partide.

Istorie de secole

Iniţial subunitate a Regiei Autonome pentru Metale Rare Bucureşti, iar din 1998 sucursală a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, Băiţa SA Ştei a devenit firmă independentă sub autoritatea Ministerului Economiei în 2001. Baza legală a fost o HG adoptată în cadrul unui program de măsuri pentru diminuarea pierderilor şi restructurarea sectorului minier, program care a înghiţit peste 6,3 miliarde dolari în perioada 1990-2006: subvenţii pe produs, subvenţii pentru protecţie socială, alocaţii pentru investiţii...

Firma a declarat ca principală activitate extracţia „altor minereuri neferoase” într-o zonă cu tradiţie minieră de secole, Valea Băiţa, zăcământul de aici fiind atestat încă din 1247. În Evul Mediu s-au extras aur şi argint, apoi şi cupru, în secolul XVIII a început valorificarea plumbului şi zincului, iar din 1900 s-a scos molibden şi bismut. Prospecţiunile arată că, în continuare, în Băiţa se mai găsesc metale rare, vitale pentru industrii de înaltă tehnologie, cupru, zinc, plumb, wolfram, bismut, toate cu concentraţii ridicate, cu o valoare estimată, la un moment dat, la 100 milioane euro.

Specialii de la Băiţa

Băiţa SA avea premise, deci, ca să se dezvolte, mai ales că încă din 1999 deținea o licenţă de concesiune a perimetrului minier cu acelaşi nume, pentru exploatarea de cupru, molibden, bismut, wolfram, plumb, zinc, aur, argint, calcar şi dolomite. 

Cum licenţa îi permitea să o facă şi în asociere, în 2004, printr-o Hotărâre AGA, activitatea de exploatare şi valorificare a calcarului a fost separată şi transferată unei firme noi cu capital mixt, SC Băiţa Bihor SA, cu 93,94% capital privat, având ca acţionari angajaţii Băiţa SA, şi 6,06% capital de stat. 

Proiectul s-a dovedit un succes care durează şi azi, firma preponderent privată fiind profitabilă, achitându-și constant dările şi, mai mult, plătind anual dividende acţionarilor, deci şi statului.  Cea rămasă în proprietatea statului a continuat, în schimb, să genereze pierderi...

Privatizare pe hârtie 

Ca atare, prin HG 590/2006 a apărut o strategie de „restructurare, privatizare şi atragere de investiţii” la 6 companii de stat din sectorul minier-exploatări minereuri metalifere, inclusiv Băiţa SA. În esenţă, actul prevedea în prima fază atragerea de investitori privaţi pentru dezvoltare şi retehnologizare. „Ulterior demarării procesului de restructurare poate fi iniţiat procesul de privatizare, care se va realiza potrivit prezentei strategii”.

Sub pretextul grăbirii privatizării, Ministrul Economiei a decis apoi, prin Ordinul 666/2006, să instituie administrarea specială şi supravegherea financiară a societăţii. Concret, ca unic acţionar în numele statului, desemna trei administratori speciali care să gândească şi să supravegheze procedurile de restructurare şi privatizare ce urmau să fie apoi puse în aplicare de directorul general.

În 15 ani, Băiţa SA a avut cel puţin 20 de administratori speciali care, după cum a constatat BIHOREANUL, au încasat, lunar, indemnizaţii de peste 4.000 lei. Printre ei s-au numărat, de-a lungul timpului, Constantin Jujan şi Mihai Eduard Frasin, foşti consilieri la cabinetul Ministrului Economiei, Alina Mihaela Toma, fostă angajată a Ministerului Finanţelor, Cătălin Niţu, fost şef Serviciu în Ministerul de Interne. 

Au mai fost administratori special şi Mironel Panturoiu, care dintr-un post de inspector la Primăria Pantelimon a ajuns în 2019 secretar de stat în Ministerul Finanţelor, şi ex-jurnalistul Ionel Dancă (foto), reconvertit consilier al ministrului Economiei, apoi şef al Cancelariei premierului Ludovic Orban, în prezent deputat PNL, şi Oana Marie Arat, fost director în Ministerul Fondurilor Europene şi consilier de stat în aparatul vicepremierului USR Dan Barna.  

Administrator cu vechime

„Veteranul” este de departe Felix Florin Branişte, numit din 2014 şi menţinut în funcţie până azi, cu mici pauze. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Universitatea Bucureşti, iar apoi şi al celei de Drept a Academiei de Poliţie, nu are nicio legătură cu mineritul ori cu managementul, însă are cu politica, fiind absolvent cu diplomă de master al Institutului Social-Democrat Ovidiu Şincai, al PSD.

Branişte a ajuns în CA Băiţa SA în 2014, din poziţia de director de cabinet al unui secretar de stat din Ministerul Economiei, iar în prezent este membru în CA şi la Societatea Naţională a Apelor Minerale, şi în Adunarea Generală a Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului, poziții pentru care, conform ultimelor declaraţii de avere, a încasat anual indemnizaţii de 109.000 lei, cu mult peste salariul de director, de 64.000 lei.

Învârteli cu suedezi şi sindicalişti

Sub ochii administratorilor speciali, Băiţa SA a fost transformată într-o gaură neagră prin care s-au „sifonat” bani mai bine de 15 ani, pentru că administratorii speciali nu au reuşit nici să valorifice preţioasele zăcăminte de la Băiţa, nici să cearnă între investitori. 

Odiseea eşecurilor a început cu parteneriatul încheiat în 2008 cu Mineral Mining SRL, având iniţial acționari suedezi, căreia Băiţa SA i-a vândut mina şi activele aferente, inclusiv drumuri de acces, utilaje şi clădiri, şi i-a transferat şi licenţa de concesiune pentru resursele minerale. Abia după parafarea afacerii, investitorii suedezi şi-au dat seama că au fost traşi pe sfoară, căci mina nu putea fi folosită fără conducte şi instalaţii, pentru care Băiţa SA le percepea chirie. 

După doi ani de neînţelegeri între parteneri, condimentate cu numeroase proteste ale minerilor neplătiţi cu lunile, Mineral Mining a strâns datorii de peste 26 milioane lei, din care 2 milioane lei facturi pentru curent. În august 2010 firma a fost preluată de Olservmin, companie controlată atunci de Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia (USMO), condusă de Marin Condescu. O lună mai târziu, Mineral Mining a intrat în insolvență.

Vin englezii, via chinezi 

În tot acest timp, Băiţa SA nu şi-a recuperat niciun leu din datoriile Mineral Mining. Cum sistarea energiei electrice ar fi dus la deconectarea instalaţiilor și inundarea galeriilor, cu riscul de a pierde licenţa de concesiune, în 2012 administratorii Băiţa SA au convertit creanţa în acţiuni, umflându-şi practic propriile debite şi încheind anul cu pierdere de 3,2 milioane lei. Atât că, devenind acţionar majoritar în Mineral Mining SA, compania a reuşit apoi să-şi recupereze licenţa cedată, iar câteva luni mai târziu şi-a vândut acțiunile către doi chinezi, Ni Jinming și Dong Quansheng, care apoi au pus lacăt pe mină şi au declanşat procedura de faliment. 

Totuși, nu pentru mult timp. În 2014, Mineral Mining SA a fost absorbită de African Consolidated Resources SRL, actuala Vast Băița Plai SA, deţinută de compania britanică Vast Resources PLC. Tranzacţia a costat firma 1,2 milioane euro, la care s-au adăugat aproximativ 2,5 milioane euro plătite creditorilor, o sumă aproape ridicolă în condiţiile în care, potrivit evaluărilor făcute la acea vreme, valoarea minereurilor de cupru din Mina Băiţa Plai depăşea 80 milioane euro. 

CEO-ul companiei este Andrew Prelea (foto), fiul unui fost consul onorific al Australiei în România, care l-a pus director general pe Nicolae Turdean, un fost şef al Agenției Naționale de Resurse Minerale şi al Cupru Min Abrud, devenit celebru după ce în 2017 a semnat un contract controversat de vânzare a întregii producții de concentrat de cupru către Merlion Resources din Hong Kong. Reprezentantul acestei companii era Wang Yan, un chinez căruia îi fusese retrasă cetățenia română în iunie 2013, la solicitarea SRI, pe motive ce ţin de securitatea naţională.

„Concubinaj” cu proteste

În primii ani, parteneriatul dintre Băiţa SA şi Vast Băiţa Plai SA a fost „măcinat” de procese şi proteste. Britanicii voiau reinstituirea asocierii pentru a reporni activitatea în mina polimetalică, imposibil de realizat fără licenţa de exploatare revenită în proprietatea Băiţa SA. Însă administratorii companiei din Ştei tărăgănau încheierea unui acord, preferând, în absenţa unor venituri, să acumuleze în continuare datorii. 

Anul 2015 a reprezentat un nou record de pierderi - 7,4 milioane lei. „Am 45 de cereri la Ministerul Economiei şi ANRM. Am luat în discuţie şi privatizarea Băiţa. Dar secretarul de stat Maricel Popa ne-a transmis că nu este în plan privatizarea companiei în acest an”, declara, în 2015, Andrew Prelea, punând diferendul pe seama intereselor clientelei politice de a câştiga din închiderea definitivă a minei polimetalice, singura rămasă activă în ţară, pentru operațiune fiind alocate 20 milioane euro. 

Situaţia a fost tranşată, în final, tot de mineri. Atât angajaţii Băiţa SA, cât şi cei de la exploatarea de calcar de la Băiţa Bihor SA s-au blocat în subteran şi au intrat în greva foamei, până când ministrul Economiei şi Consiliul de Administraţie al Băiţa SA au anunţat „stingerea tuturor conflictelor economice”. Vast şi Băiţa SA au semnat parteneriatul, iar în 2020 au repornit mina de polimetalice. 

În paralel, în 2009, Băiţa SA intrase într-o asociere şi pentru exploatarea dolomitei cu Strategic Resources SRL, membră a grupului Metanef Holdings AG din Elveţia. Firma e deținută în România de Remat Group Management şi BS Recycling, fiind condusă de un alt personaj celebru, Mihai Cernăianu, denunţător al fostei şefe a Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, care i-ar fi cerut în 2010 un bolid de 50.000 euro ca să-i facă intrarea la fostul ministru al Economiei, Ion Ariton.  

Asocierile merg, datoriile cresc

Cât câştigă cei doi parteneri - Vast Băiţa Plai SA și Strategic Resources SRL - din afacerea derulată cu Băiţa SA nu e clar. Strategic Resources a declarat pe 2021 o cifră de afaceri de 3,3 milioane lei şi un profit de 689.000 lei, iar Vast Băiţa Plai a avut o cifră de afaceri de 7,7 milioane lei, dar a declarat pierderi de trei ori mai mari, care ar putea fi explicate prin investiţiile făcute pentru dezvoltarea exploatării atât în Bihor, cât şi pentru redeschiderea unei alte mine de polimetale, în Mănăila, judeţul Suceava. 

De cealaltă parte, niciunul dintre actori nu vrea să facă publice „câştigurile” Băița SA din parteneriatele încheiate. Din datele vizibile pe site-ul Ministerului Finanţelor nu se văd creşteri semnificative. Pentru 2019, de pildă, societatea de stat a declarat venituri de 9,4 milioane şi un profit de 320.000 lei, iar în 2020, când Vast a început exploatarea, cifra de afaceri a fost de 11,9 milioane lei, cu un profit de 773.000 lei. Ca titular al licenţei de exploatare pentru resursele minerale, compania şi-a cuprins în venituri şi redevenţele, și cota din taxa de exploatare încasate de la parteneri, pe care însă trebuia doar să le vireze la bugetul de stat...

MINERII DIN PALAT. Băiţa SA are sediul în uriaşul Palat al Companiei Naţionale a Uraniului din Ştei, ridicat în vremea ocupației sovietice, din care deţine jumătate. Aici lucrează 12 angajaţi, mulţi plătiți cu sporuri pentru condiţii deosebite, ca şi cum ar fi ortaci. Directorul general al societăţii, Cecilia Banciu (foto), refuză orice comentariu: „Vă rugăm să vă adresaţi Ministerului Economiei”

Specialişti în... faliment

Potrivit specialiştilor consultaţi de BIHOREANUL, care au analizat cifrele societăţii, managementul Băiţa SA a fost unul deficitar, caracteristic unei firme parazitate. În vreme ce avea monopol pentru exploatarea resurselor minerale şi în condiţiile în care partenerii câştigă din exploatarea acestora, firma statului a avut o productivitate scăzută, 97% din venituri fiind cheltuite pentru a acoperi cheltuielile curente. 

Nici administratorii speciali şi nici directorii nu s-au preocupat să dezvolte activitatea, să realizeze studii pentru evaluarea rezervelor, să facă proiecţii pentru noi metode de exploatare, investiţii, ori să-şi ducă măcar la îndeplinire menirea, adică să caute parteneri interesaţi să preia parţial sau total acţiunile societăţii. 

Unde mai pui că, în tot acest timp, Băiţa SA a plătit sume modice în contul datoriilor bugetare, care au crescut de la 5 milioane lei în 2006 la aproape 50 milioane lei în 2020, din care 23 milioane lei debite principale și 27 milioane majorări şi penalităţi. „Specialiştii” au profitat că regimul administrării speciale prevede suspendarea executărilor silite ale ANAF, un privilegiu la care niciun antreprenor privat nu poate nici să viseze.

Datorie ștearsă

Salvarea a reprezentat-o, în primă etapă, OG 6/2019, care acorda facilităţi fiscale pentru companiile cu plan de restructurare viabil. Practic, din datoria totală Băiţa SA ar fi plătit, eşalonat pe 7 ani, doar jumătate din debitul principal, adică aproximativ 11,7 milioane lei, iar restul datoriei, inclusiv majorările şi penalităţile, ar fi fost şters.

În ciuda rapoartelor Curții de Conturi, care dezvăluie cheltuielile exagerate, inclusiv cu clientela de partid, Băiţa SA s-a numărat printre cele 33 de firme din Bihor admise în program, așa că pe 25 martie 2022 Guvernul a decis să-i reducă şi mai mult datoria. Din cele 11,7 milioane lei pe care le avea de plătit, 8,5 milioane au fost şterse de-a dreptul, printr-o HG de „conversie a datoriilor bugetare în acţiuni”. Adică statul şi-a majorat participaţia în firmă cu suma amintită. 

BOGAȚI SĂRACI. Pe platforma minieră se lucrează: Băiţa Bihor SA extrage calcar, minerii de la Vast Băiţa Plai scot concentrat de cupru, iar cei ai Băiţa SA exploatează cu parteneri elveţieni dolomită. Un ménage à trois, din care firma statului pare să iasă cel mai prost...

Întrebări fără răspuns

Pe piaţa dolomitei, Băiţa SA are competitori privaţi care rezistă fără asemenea ajutoare de stat mascate. Așadar, BIHOREANUL a fost curios să afle justificarea deciziei neloiale și anticoncurențiale  faţă de agenţii economici privaţi. De ce nu s-au şters datorii şi la alte 37 de firme cu arierate, unele cu capital mixt, din subordinea Ministerului Economiei, dacă această „conversie” este conformă cu normele europene? Sau este ea ajutor de stat nejustificat, sancționabil de Comisia Europeană? Și, până la urmă, care este motivul pentru care societatea a ajuns, sub „administrarea” atâtor genii ale sistemului public, în pragul falimentului?

Nici reprezentanţii Ministerului Economiei, însă, nici administratorii speciali ai Băiţa SA şi nici măcar directorul general al companiei nu au răspuns la întrebările trimise. E chiar greu să găseşti explicaţii pentru incompetenţă și pentru faptul că vreme de peste 15 ani o firmă de stat a fost ținută în agonie, doar ca s-o folosească drept sinecură pentru politruci. 


„Societatea noastră achită taxa anuală de exploatare, achită trimestrial redevenţa pe producţia realizată, achită anual garanţia pentru refacerea mediului. Au fost achiziţionate echipamente noi ultraperformante din Anglia, Franţa, Germania, Africa de Sud, China. Am creat şi susţinem în prezent peste 300 de noi locuri de muncă în activitatea directă de minerit şi am ajutat la crearea şi menţinerea de locuri de muncă în comunitatea locală”.

Andrew Prelea pomenește generalități, nu și sume, pe marginea asocierii cu Băița SA


SUB LUPĂ
Ajutoare cu reguli

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TCE) permite acordarea de ajutoare de stat şi a celor de minimis, dar numai dacă nu implică folosirea directă sau indirectă de resurse publice, nu conferă un avantaj beneficiarului, nu sunt selective şi nu distorsionează concurenţa. 

De la aceste reguli sunt exceptate ajutoarele de stat pentru întreprinderi aflate în dificultate. Pentru acestea, CE a stabilit în 2014 că sunt compatibile cu normele europene doar dacă se demonstrează că statul acţionează în aceleaşi condiţii ca un operator privat. Ajutorul poate fi de două feluri: pentru salvare, pe o perioadă de 6 luni, după care trebuie rambursat, ori de restructurare, caz în care statul trebuie să notifice Comisiei Europene un plan eficient de reorganizare a întreprinderii. 

Statele membre raportează anual lista cu ajutoarele în derulare, iar, în cazul celor considerate incompatibile sau ilegale, CE poate iniția măsuri de recuperare. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Complexului Energetic Hunedoara, care a beneficiat de un ajutor de stat în valoare de 60 milioane euro sub forma unor împrumuturi publice, şi a CFR Marfă, căreia, sub pretextul privatizării, statul român i-a şters datorii publice de 570 milioane de euro. 

Statul român a fost obligat, de asemenea, să recupereze 395 milioane de euro plătiți magnaţilor Ioan şi Viorel Micula ca despăgubiri dispuse de Tribunalul de Arbitraj din Washington în procesul în care aceştia reclamau revocarea facilităţilor din zonele defavorizate.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
tipic companie de stat
Capusata de toti de la guvern, si de oamenii noi din USR cat timp au fost la putere. falimentara desi concurenta face profit. Dar e a noastra a tuturor romanilor, e de stat, sa fim mandri... ca noi romanii ii platim datoriile, si nu vedem nici un beneficiu inapoi. In schimb, urla socialistii si AURistii ca vor nationalizare, companii de stat. Daca tot avem model de succes, de ce sa nu il replicam: "SC Băiţa Bihor SA, cu 93,94% capital privat, având ca acţionari angajaţii Băiţa SA, şi 6,06% capital de stat. Proiectul s-a dovedit un succes care durează şi azi, firma preponderent privată fiind profitabilă, achitându-și constant dările şi, mai mult, plătind anual dividende acţionarilor, deci şi statului. Cea rămasă în proprietatea statului a continuat, în schimb, să genereze pierderi..."
Postat 03 August 2022, 15:19 de unu
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.8018 RON
  • 1 EUR = 4.8849 RON
  • 1 HUF = 0.012 RON