Bagă bani! Blocarea creditărilor bancare obligă firmele din Bihor să se bată pe fondurile nerambursabile de la UE şi Guvern

Într-o vreme în care bani cash mai are doar economia subterană, iar băncile acceptă să dea credite doar firmelor care nu au nevoie de împrumuturi, finanţările nerambursabile sunt o gură de oxigen pentru firmele mici şi mijlocii, băgate la apă de recesiunea economică.

Indiferent că este vorba de companii la început de drum, prestatori de servicii care vor să se dezvolte sau producători care mizează pe retehnologizare, firmele bihorene au intrat săptămâna trecută, odată cu deschiderea noilor axe de finanţare pentru perioada 2014-2020, în cursa pentru atragerea de fonduri nerambursabile. "Mediul de afaceri e ahtiat după bani. Spre deosebire de anii anteriori, cererea de finanţări e atât de mare încât am fost nevoiţi să refuzăm clienţi", spune consultantul în afaceri Gabriela Droj.

O vară fierbinte

Vara aceasta antreprenorii bihoreni care vor să îşi dezvolte firmele profitând de oportunitatea fondurilor nerambursabile îşi fac concediile în birouri. Depunerea de proiecte pe programul Start, care are ca scop dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale ale tinerilor, a început pe 22 iunie şi s-a încheiat pe 1 iulie, săptămâna aceasta s-a lansat programul Comerţ, pentru comercianţi şi prestatori de servicii, "deschis" tot 10 zile calendaristice, iar pe 25 august se vor putea depune proiecte pe programul SRL-D, care încurajează înfiinţarea de IMM-uri. Iar acestea sunt doar axele cu finanţare guvernamentală! Lista finanţărilor europene pentru IMM-uri începe de la programul PNDR, destinat mediului rural şi în cadrul căruia se pot deja depune proiecte pentru sprijinirea activităţilor neagricole, şi se încheie cu mult prea amânatul POR 2014-20120, menit să sprijine îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor, dezvoltarea durabilă a turismului şi aşa mai departe. Oricât de bogată, oferta e depăşită însă clar de cerere!

Cu finanţare nerambursabilă

Practic, aproape că nu există stadiu de dezvoltare al unei firme medii pentru care să nu existe oportunităţi de finanţare. Spre exemplu, debutanţii în afaceri pot beneficia prin programul SRL-D de o cofinanţare de 50% din valoarea maximă a unui proiect de până la 10.000 de euro. Întreprinzătorii interesaţi să dezvolte prin programul Start o firmă mai "tânără" de 2 ani pot primi finanţări nerambursabile de 90%, în valoare de 120.000 lei pentru proiecte de până la 133.000 lei. Tot cu 90% pot fi cofinanţate şi proiectele firmelor de comerţ şi servicii mai vechi de 2 ani care pot atrage sume de până la 135.000 lei pentru proiecte cu o valoare maximă de 150.000 lei.

Dacă au o idee bună, solicitanţii nici măcar nu trebuie să-şi bată capul cu hârtiile. Numai în Oradea funcţionează mai mult de zece firme de consultanţă specializate în scrierea de proiecte! Tarifele încep de la 100 de lei pentru ora de consultanţă, dar pot urca între 500 şi 1.500 euro pentru proiectele mai mari de 200.000 euro. La fel, există şi varianta plăţii unui comision de succes în cuantum de 5% din valoarea proiectului atunci când consultantul nu doar îl scrie, ci îl şi implementează. Poate să pară mult, dar merită, pentru că e cea mai dificilă parte a unui proiect!

Cum majoritatea proiectelor destinate IMM-urilor se depun online, pentru reducerea timpilor morţi şi a cheltuielilor de deplasare, iar finanţatorii încep să renunţe la principiul "primul venit, primul servit" în favoarea sesiunilor repetate de depuneri, astfel încât să selecteze cele mai bune proiecte, majoritatea solicitanţilor apelează la firme de specialitate.

"Vedeţi ce vreţi să faceţi!"

Totuşi, clienţii care visează afaceri primite la cheie îşi pot lua gândul. "Nu avem o bibliotecă cu proiecte. Clienţilor care cer asta le spun: «Mergeţi  în oraş, vedeţi ce aţi vrea să faceţi, şi numai dacă nu găsiţi veniţi înapoi»", explică Gabriela Droj (foto), de la Urbangis Consulting. Ideal ar fi ca solicitantul să aleagă un domeniu cu potenţial de dezvoltare care nu doar să fie cerut de piaţă, ci să-i şi placă. "Cei care vor doar să pună mâna pe bani ajung repede într-o fundătură. Pentru un proiect de succes ai nevoie de o strategie şi de multă răbdare", spune consultantul. De altfel, treptat, întreprinzătorii se profesionalizează şi ei. "Tot mai mulţi clienţi sunt întreprinzători care ştiu exact ce vor pentru afacerea lor şi apelează la fondurile nerambursabile pentru că băncile au blocat creditarea", explică Droj.

De fapt, există chiar un "tipar" al nevoilor IMM-urilor în funcţie de stadiul lor de dezvoltare. Dacă în anii 2011-2012 foarte multe proiecte aveau ca scop achiziţionarea de imobile pentru sediile firmelor, anul trecut solicitanţii căutau deja fonduri pentru achiziţia de autoutilitare cu care să îşi transporte mărfurile, iar anul acesta majoritatea cer finanţări pentru retehnologizare şi diversificarea producţiei. "Chiar dacă nu se vede încă pe piaţă, acesta e un semn că economia merge şi că firmele devin tot mai competitive", spune consultantul.

Utilaje "cadou"

Exemplele sunt multe. Pe lista IMM-urilor care au ştiut să se retehnologizeze din fonduri nerambursabile se numără producătorul de confecţii Confidias. Specializată în haine pentru copii, firma şi-a cumpărat printr-un program de minimis în valoare de 100.000 euro maşini de cusut, brodat şi imprimat cu care şi-a diversificat producţia. "Având posibilitatea să producă modele tot mai multe şi mai complexe, şi-a consolidat poziţia pe piaţă", explică Droj.

Cel mai bun exemplu îl constituie însă firma Perind care, cu o finanţare de 200.000 euro pentru creşterea competitivităţii economice, şi-a consolidat poziţia de cel mai mare producător de perii şi articole de menaj din România. Firma a cumpărat două utilaje complet automatizate pentru injectat mase plastice în diferite forme şi de fabricat perii. Noile utilaje sunt mai productive cu până la 25%, consumă cu 18% mai puţin curent şi pot schimba modelul în doar jumătate din timpul alocat până acum pregătirilor. "Înlocuirea echipamentelor ne-a scăzut costurile de producţie şi ne-a permis să ne consolidăm poziţia", spune directorul tehnic Vasile Ciorba (foto). De altfel, compania ia deja în calcul continuarea programului de modernizare şi intenţionează achiziţionarea unui utilaj care să transforme flacoanele tip PET aruncate de orădeni la gunoi în fire pentru perii. Pentru că, odată învăţată lecţia finanţărilor nerambursabile, întreprinzătorilor chiar le rentează s-o aplice cât mai mult şi mai des în practică...

"Spre deosebire de anii anteriori, în 2015 finanţarea nerambursabilă a fost majorată de la 80% la 90% din valoarea proiectelor. Asta înseamnă că vor primi fonduri mai puţine proiecte, care au însă punctaje mai mari"

Gabriela Droj, consultant în afaceri la Urbangis Consulting

CONCURENŢĂ
1.036
cereri de finanţare au fost depuse în programul Start, unde banii ajung doar pentru 133 de proiecte

LECŢIA DE LA ŢARĂ
Satul e fruntea!

În Bihor, cel mai bun grad de absorbţie a fondurilor UE de către firme s-a înregistrat, paradoxal, nu în Oradea, ci în mediul rural. În judeţ s-au semnat 4.035 contracte de finanţare prin PNDR, în valoare totală de 570 milioane euro, dintre care doar 216 au fost anulate, la cererea beneficiarilor. În majoritatea cazurilor a fost vorba de proiecte care vizau creşterea valorii adăugate a produselor agricole prin construirea de silozuri, făbricuţe şi laboratoare. "Au fost şi proiecte mari, de 4-5 milioane euro, pentru care beneficiarii nu au putut asigura partea lor de cofinanţare", explică directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bihor, Cristian Buzlea (foto).

Cele mai bune rezultate s-au înregistrat în programul pentru instalarea la ţară a tinerilor fermieri, unde toţi cei 859 beneficiari şi-au dus proiectele la bun sfârşit, valoarea totală a proiectelor ajungând la 23,5 milioane euro. De altfel, în vreme ce alte programe aşteaptă încă să fie lansate, depunerea de proiecte pentru spaţiul rural a fost deschisă încă din martie.