Autostrada chix: CNAIR lasă fără constructori ambele tronsoane din Bihor ale Autostrăzii Transilvania (FOTO)

Visul bihorenilor de a circula pe o șosea de mare viteză nu doar spre Occident, ci și către centrul țării se amână. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pregătește anularea licitației pentru lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, la doar trei luni după ce a rupt contractul pentru Chiribiș – Biharia. 

În primăvară, CNAIR denunța firmele angajate pe acest tronson, deși tot ele făcuseră, fără nicio problemă și în avans, singura bucată de autostradă din Bihor, Biharia - Borș II. Anularea licitației pentru Suplac – Chiribiș arată, însă, acum, că adevărata responsabilitate aparține chiar Companiei: a licitat lucrările cu documentații tehnice superficiale...

Eșec exploatat politic

Vestea anulării licitației pe Suplac - Chiribiș a dat-o pe 27 iulie fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă (foto), anunțând pe Facebook că va fi a patra reziliere pe A3 în Bihor de la începerea lucrărilor, în 2004. 

Șeful USR a exploatat politic eșecul, indicându-l vinovat pe succesorul său, actualul ministru PSD-ist Sorin Grindeanu, acuzat că „a blocat al doilea tronson după ce în primăvară reziliase și lotul vecin, Chiribiș – Biharia, pe care nu a fost în stare să îl re-liciteze nici până azi. La aproape 20 de ani de la startul lucrărilor de către Bechtel, contorizăm a patra reziliere sau anulare de licitație pe Suplacu de Barcău – Chiribiș, o situație unică la nivel mondial”.

Politicianul s-a lăudat, în schimb, că „anul trecut, în mandatul meu, a fost anunțat câștigătorul acestei licitații, iar în februarie s-au finalizat contestațiile. Trebuia desemnat câștigătorul final și semnat contractul, însă un asemenea scenariu a fost de neimaginat pentru Grindeanu”. 

Atât doar că rateurile imputate de USR-ist PSD-istului au de-a face nu atât cu politica, cât cu incompetența CNAIR, pe care au girat-o toți miniștrii Transporturilor... 

Minus 28%, plus 30%

Pe 12 mai 2022, Compania anunța rezilierea contractului pentru Biharia – Chiribiș, încheiat în iunie 2020 pe suma de 326,1 milioane lei (sub 11,5 milioane lei/km) cu asocierea Trameco, Drumuri Bihor, Drum Asfalt (din grupul Selina), Vahostav (Slovacia) și East Water Drillings (București). „Proiectul tehnic nu respectă prevederile contractuale”, arăta CNAIR, acuzând „incapacitatea antreprenorului de a furniza o documentație de proiectare în termenul contractual și în conformitate cu cerințele beneficiarului”. Compania preciza, de asemenea, că a penalizat asocierea cu 4,6 milioane lei și i-a emis un așa numit certificat negativ, ceea ce înseamnă interdicția de a mai participa la licitații vreme de 3 ani.

Rezilierea fusese cerută repetat de Asociația Pro Infrastructura, între ai cărei fondatori se numără și Drulă, ONG-ul învinuind firma că a sublicitat lucrarea la 72% din valoarea estimată (deci cu 28% sub costurile prognozate) și apoi a cerut suplimentarea contractului inițial, de 66 milioane euro, cu echivalentul a 30 milioane euro, adică o majorare de 40%. 

Risc „să puște” 

Totuși, lăcomia firmelor nu e nici singura, nici cea mai importantă cauză a faptului că acestea au întocmit un proiect tehnic potrivit căruia costurile urmau să crească. Cea dintâi a fost lentoarea CNAIR, care a lansat licitația în 2017, a finalizat-o în 2018, iar contractul l-a atribuit abia în 2020. Mai grav e, însă, că documentația tehnică a licitației s-a dovedit depășită. Unele lucrări executate până în 2011-2013 de Bechtel erau mai degradate decât arăta studiul de fezabilitate, întocmit la comanda CNAIR de o firmă din București, iar studiile geo erau superficiale. 

Obligate de lege, ce impune că orice lucrare suspendată mai mult de 6 luni trebuie expertizată înaintea reluării, firmele au comandat o expertiză care a relevat că în unele zone terenul trebuia consolidat. „Peste tot (n.r. – documentația CNAIR) a dat numai terenuri solide, de categoria B și A, deși nu-s nici măcar C. Există zone unde solul trebuie consolidat ca să fie fundații solide, să nu apară fisuri și după 2-3 ani să-ți puște autostrada”, spunea patronul Selina, Beniamin Rus (foto).

CNAIR a respins asocierii trei variante de proiect tehnic bazate pe expertiză, iar percepția publică a rămas că firmele vor mai mulți bani pentru a recupera din pierderea asumată pentru a câștiga licitația. Cert e că, din primăvară, când a reziliat contractul, CNAIR nu a declanșat o altă licitație pentru Biharia – Chiribiș, lot ce trebuia finalizat luna trecută. 

Rateu cu repetiție 

În schimb, pregătește anularea licitației pentru lotul Chiribiș – Suplac. Compania a lansat licitația abia în toamna lui 2020, până în martie 2021 înregistrând patru oferte, dintre care a descalificat două (ale unor firme din Italia și din Turcia), și doar în septembrie a anunțat câștigătorul: asocierea Erbașu Construcții București - Vahostav, pe locul secund clasându-se Trameco, Drum Asfalt (din grupul Selina), OPR Asfalt (Timișoara), Obras Publicas y Regadios (Spania), Citadina 98 și Lemacons (ambele din Galați).

N-a fost semnat, totuși, niciun contract. Aparent, vina aparține asocierii perdante, care a atacat decizia CNAIR întâi la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor și apoi în justiție, în februarie anul acesta Curtea de Apel București obligând Compania, printr-o sentință de peste 100 de pagini, să reevalueze ofertele. Din iarnă, însă, CNAIR tergiversează reevaluarea și nu a furnizat nicio informație publică pe această temă, deși lotul trebuie finalizat în 2024.  

În impas

Motivul poate fi doar bănuit, și anume impasul în care s-a trezit Compania: dacă ar menține câștigătoare oferta Erbașu – Vahostav, ceea ce ar duce la riscul unui nou proces, ar admite că poate încheia contracte cu o asociere din care face parte o firmă, cea din Slovacia, căreia îi emisese certificat negativ pe lotul Biharia – Chiribiș. Culmea, asta s-ar întâmpla și în ipoteza contrară, dacă ar declara câștigătoare asocierea care a făcut contestația, din același motiv, două firme componente, Trameco și Drum Asfalt, având și ele certificat negativ. 

Dincolo de rivalitatea dintre constructori, interesant e că dacă lotul Biharia - Chiribiș fusese atribuit de CNAIR sub prețul estimat, pentru Chiribiș – Suplac l-a stabilit la 549,95 milioane lei (20,60 milioane lei/km), adică peste prețul de pornire, de 503,68 milioane lei. „Era limpede că, la fel ca Selina, nici Erbașu – Vahostav nu ar putea lucra acum la prețurile din anii trecuți, așadar Compania a admis că propriile documentații sunt depășite, iar asta fiindcă și licitațiile le finalizează greu. Între lansare și finalizare trec și ani”, explică sursele BIHOREANULUI. 

Trebuie consolidări

Marea surpriză este, însă, că și dacă nu ar exista motive juridice care să împiedice încheierea contractului dintre CNAIR și Erbașu – Vahostav pentru lotul Chiribiș – Suplac, cele două firme s-ar trezi în imposibilitatea de a se încadra în prețul stabilit, la fel cum s-a întâmplat și pe lotul Biharia – Chiribiș, din cauza slabei calități a documentației tehnice.

„CNAIR a făcut licitația cu un studiu de fezabilitate care tratează „din avion” probleme foarte serioase. Prima e că viaductul peste acumularea de la Suplac are pilonii degradați, prezintă uzură și trebuie consolidați. A doua e că traseul trece printr-un câmp petrolier al Petrom, iar terenul are nevoie și el de consolidări în unele locuri, deci e nevoie de lucrări suplimentare”, a dezvăluit BIHOREANULUI o sursă implicată în proiect. Prin urmare, proiectul tehnic, care trebuie să rezolve problemele, va determina majorarea costurilor. 

Oficial, nicio veste

Încă înainte ca fostul ministru Cătălin Drulă să fi anunțat pe Facebook anularea licitației pe Chiribiș - Suplac, BIHOREANUL a solicitat CNAIR, pe 4 iulie, să comunice atât demersurile pentru desemnarea altor constructori pentru Biharia – Chiribiș, termenul și suma estimată pentru o nouă licitație, cât și stadiul de atribuire a lucrărilor pe lotul Chiribiș – Suplac.

Răspunsul, primit abia pe 28 iulie, la o zi după postarea lui Drulă, este pe cât de laconic, pe atât de evaziv: „În prezent CNAIR pregătește documentația pentru lansarea licitației”, arată Compania, precizând că asta se va întâmpla în „luna august”, iar „suma estimată va fi cunoscută doar la finalizarea documentației tehnice necesare lansării licitației”. În mod cert va fi peste cea contractată cu prima asociere.

Cât despre anularea licitației pentru Chiribiș – Suplac, CNAIR afirmă că „procedura de atribuire se află în reevaluare” și „informațiile solicitate nu au dobândit, momentan, caracter de informație publică”. Pe de altă parte, Compania afirmă că „întârzierile sunt cauzate (numai) de contestațiile depuse”, la fel cum pentru rezilierea contractului pentru Biharia – Chiribiș „vina a fost exclusiv a constructorului”. Cum altfel, de vreme ce niciodată angajații Companiei nu greșesc niciodată cu nimic?... 

ISTORIA UNUI EȘEC
Începută de americani, poticnită cu români

Întreaga poveste a autostrăzii Transilvania stă sub semnul incapacității „firmei” Ministerului Transporturilor responsabile să dezvolte infrastructura rutieră, indiferent că s-a numit CNADNR sau CNAIR.

În 2003 lucrarea era atribuită Bechtel, cea mai puternică firmă de construcții din SUA, care între altele a realizat celebrul baraj Hoover (1936) ori mai recent (1994) la fel de celebrul Canal al Mânecii, ce leagă pe sub mare Franța de Marea Britanie. În România, însă, n-a făcut autostrada, statul decontând cu întârziere lucrările, oprite aproape total în 2011. În 2013, după ce cheltuise 1,4 miliarde euro, CNADNR i-a reziliat contractul și a despăgubit-o cu 37 de milioane euro. 

În 2015, Compania a desemnat un nou constructor, asocierea Corsan – Corviam (Spania), dar contractul a fost rupt în 2016, pentru că firmele nu au făcut nimic. Atunci, ministrul bihorean din Guvernul Cioloș, Sorin Bușe, a decis ca șantierul să fie divizat în secțiuni și subsecțiuni (cam câte trei pe județ), pentru ca lucrurile să meargă mai rapid. Așa au fost stabilite, pentru Bihor, subsecțiunile 3C1 Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km), 3C2 Chiribiș – Biharia (28,55 km) și 3C3 Biharia – Borș II (5,35 km). Doar aceasta din urmă a și fost finalizată până acum, în septembrie 2020, de Trameco, Drumuri Bihor, Drum Asfalt, Vahostav și East Water Drillings.

Singura parte pozitivă este că proiectul are finanțarea asigurată din fonduri europene prin Programul Operațional Transport 2021-2027.