Aceste rezultate s-au obţinut în baza parametrilor indicaţi de legislaţia românească, adaptată după cerinţele Uniunii Europene. În funcţie de elementele care se regăsesc în ape, acestea pot fi într-o stare foarte bună, bună, moderată, slabă sau proastă.
Astfel, şapte acumulări de apă din bazin (Drăgan, Leşu, Lugaş, Tileagd, Tăuţ, Creştur, Rovina) sunt în stare bună, în timp ce acumularea Fegernic are un potenţial ecologic moderat. Din forajele analizate, 74% au o stare chimică bună, iar 26% una slabă.
Şi râurile stau destul de bine. Pe secţiunile monitorizate, Crişul Alb, Crişul Pietros, Băiţa, Valea Fânaţelor, Nimăieşti, Barcău, Crişul Negru şi Crişul Repede se încadrează în "stare ecologică bună", în timp ce Nimăieşti (în aval de Beiuş), Borumblaca şi Barcăul au doar o stare ecologică moderată.
În plus, pe niciunul din cele 16 cursuri de apă cu zone vulnerabile la nitraţi (Crişul Alb, Matca, Canalul Morii, Boteşti, Crişul Negru, Şoimul, Crişul Mic, Hidişel, Pusta, Urviş, Crişul Repede, Borod, canal colector Crişul Negru, Peţa, Mouca şi Ier) nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de nitraţi.
Totuşi, în prima jumătate din 2012, inspectorii ABA Crişuri au dat amenzi în cuantum de 477.980 de lei, cele mai multe fiind pentru evacuări neconforme de ape menajere.
Normele europene, stabilite prin Directiva Cadru pentru Apă, impun ca, până în anul 2015, în toate ţările membre UE, resursa de apă să atingă o "stare ecologică bună".
.jpg "Orădeanca Alesia Toma de la ACS Olimpikus a devenit campioană naţională de judo şi va reprezenta România la Balcaniada din Macedonia de Nord")
.jpg "Avarie pe Calea Clujului din Oradea. Lucrările restricționează traficul")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.