Administratorul Cetăţii Oradea, Dumitru Noane: „Va trebui să dăm viaţă Cetăţii”

În urmă cu aproape 20 de ani, în noiembrie 1995, Dumitru Noane câştiga concursul pentru funcţia de administrator al Cetăţii Oradea. La acea vreme, în monumentul pe care comuniştii s-au străduit să-l ascundă în spatele blocurilor din Centrul Civic domnea haosul. „Am găsit de toate: de la brutărie la atelier de galvanizare”, spune Noane.

Deşi încă de atunci s-a pus problema necesităţii reabilitării Cetăţii, doar fondurile europene au rezolvat problema finanţării. Administratorul spune însă că investiţia de peste 36 de milioane de lei va fi inutilă dacă monumentul nu va fi trezit la viaţă. Altfel spus, degeaba e îmbrăcată în haine de sărbătoare, dacă nu va exista nicio sărbătoare...

Istorie reconturată

- După decenii de ruină, din 2010 Cetatea este într-un amplu proces de reabilitare. Care e conceptul acestuia? Vor fi încheiate lucrările la termen, în iulie?

- Reabilităm Cetatea ca să o facem funcţională, nimeni nu-şi permite o reabilitare de dragul reabilitării. S-a depus deja o solicitare de prelungire a termenului până în octombrie, în special din cauza descoperirilor arheologice.

- Sunteţi mulţumit de calitatea lucrărilor? Ce a mai rămas de făcut?

- Dacă ar fi să dau o notă, aş zice 9. Adevărul e că bugetul proiectului nu a permis o restaurare ca la carte, caz în care suma ar fi fost de 2-3 ori mai mare. Mai rămân lucrările de reabilitare a bastioanelor şi a zidului Cetăţii, proiect ce ar putea începe anul viitor.

- Ce descoperiri deosebite s-au făcut pe şantier?

- Am descoperit că cetatea medievală avea, după modelul occidental, două rânduri de ziduri, nu unul, cum se credea. Practic, sistemul de apărare era clasic: şanţ adânc, primul zid în continuarea pantei şanţului, apoi un spaţiu de 10-15 metri până la cel de-al doilea zid, în care duşmanul era prins şi atacat. A apărut şi conturul bisericii Sfânta Maria Mică, care a funcţionat între catedrala romanică distrusă prin incendiere de tătari în secolul XIII şi cea gotică din secolul XIV. De asemenea, au fost descoperite morminte de secol XIII-XIV. Toate vor fi cuprinse într-un arheo-parc al catedralei, cu circuit de vizitare specific.

Ca la origini

- Ce vor găsi orădenii şi turiştii în Cetate, după redeschidere?

- La intrare vor fi preluaţi de un centru de informare turistică. Apoi vor găsi Muzeul Cetăţii, într-o primă fază mai modest, şi o serie de ONG-uri care vor primi spaţii pentru a desfăşura în parteneriat cu noi diferite activităţi, pentru că va trebui să dăm viaţă Cetăţii. Vom mai avea Strada Breslelor, ateliere tradiţionale, teatrul de vară, galeria vinurilor, un magazin de antichităţi, o cofetărie, un restaurant cu aspect medieval. Vor fi săli de proiecţii filme, teatru de păpuşi, iar în latura nordică vom avea o bibliotecă virtuală, săli de spectacole şi de cursuri. Corpul D va fi un azil al artelor unde vom găzdui artişti, ca să-i sprijinim să creeze opere de artă pentru noi.

- Trebuia sau nu mutat Muzeul Ţării Crişurilor în Cetate?

- Având în vedere că în zilele noastre muzeele trebuie să fie dinamice, nu doar succesiuni de vitrine, cred că clădirea fostei garnizoane e mai generoasă, ca spaţiu. Cetatea noastră este mare ca ansamblu, dar are o lipsă acută de spaţii generoase.

- La poarta estică a Cetăţii a fost construit un pod de lemn. Care e motivul?

- Am vrut să refacem într-o formă uşor simbolică forma iniţială a Cetăţii, cu acele poduri de acces. Să intrăm în Cetate aproape ca la început şi să captăm interesul vizitatorului.

Fără Cetate, doar o anexă

- Credeţi că poate deveni Cetatea principalul obiectiv turistic al Oradiei?

- Dacă nu va deveni, Oradea va rămâne un oraş de tranzit, despre care turiştii vor spune doar că l-au străbătut când au intrat în România. Cetatea va putea fi principalul obiectiv dacă va renaşte pelerinajul la catedrală, mai ales dacă vom putea marca locul unde au existat mormintele Sfântului Ladislau şi al lui Sigismund de Luxemburg. De asemenea, cu condiţia ca în interior să se petreacă evenimente care să atragă turiştii. Altfel, turistic, Oradea va fi doar o anexă la Băile Felix.

- La ce aflux de vizitatori vă aşteptaţi?

- Dat fiind că am avut, din martie până în octombrie, minim o mie de vizitatori pe lună, sperăm ca, treptat, numărul să crească de 10 ori, ca să merite investiţia.

- Va putea Cetatea să se autofinanţeze sau va depinde de finanţarea oraşului?

- În proporţie de 100%, probabil că nu. Depinde şi ce va vrea, concret, administraţia oraşului să facă: să se mulţumească cu încasarea de chirii sau, pe modelul Sibiu, să se implice activ în viaţa Cetăţii. În Sibiu, evenimentele mănâncă aproximativ 15% din buget.