Adio, zacuscă! În urma recoltei, producătorii agricoli au rămas cu multe legume nevândute

Tarabele din pieţele orădene sunt cocoşate de marfă. Legumicultori veniţi şi de la 50 de kilometri distanţă îşi aranjează cum pot mai bine pe masă roşii, castraveţi, ardei, gogoşari, conopidă, varză şi altele pentru a atrage puţinii clienţi. 

Spălatul legumelor, să strălucească a sănătate, aranjatul lor în grămezi pentru a da impresia unei oferte variate şi chiar preţul de vânzare negociabil nu mai au efect. "O să rămân cu marfa pe cap. Bătrânii, obişnuiţi să îşi umple toamna cămara, sunt tot mai puţini, iar tinerii nu mai pun murături şi compoturi", avertizează un fermier din zona Diosig. 

"Nu mai pune lumea murături!"

Toamna se numără bobocii, spune un proverb românesc. Legumicultorii bihoreni se plâng însă că nu prea au ce număra. În sezonul pregătirilor cămărilor pentru iarnă, cumpărătorii sunt puţini, iar vânzările mici. 

"Anul viitor nu ştiu dacă mai pun roşii, castraveţi şi ardei pentru vânzare. Ţin un solar pentru familie şi atât. Lucrezi tot anul şi când tragi linie vezi că n-ai câştigat nimic. Am donat zece saci de castraveţi la mănăstire pentru că n-am avut cui vinde", spune o legumicultoare din zona Roşiori. Femeia stă cu marfa pe masă zile în şir. "În două săptămâni, abia dacă am vândut o ladă de gogonele. Am coborât preţul şi sub 3 lei, dar degeaba. Nu mai pune lumea murături pentru iarnă". 

Au "spart" piaţa! 

Potrivit statisticilor Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, numărul legumicultorilor bihoreni a crescut de la 8.239 în 2020 la 8.844 în 2021 şi este în continuă creştere pe fondul subvenţiilor acordate de stat pentru instalarea tinerilor la ţară, dezvoltarea de ferme sau producţia de legume. Practic, într-un singur an, suprafaţa totală cultivată cu legume în sere s-a dublat de la 22,5 hectare anul trecut la 50,1 hectare anul acesta.

Marcel Maxim (foto), legumicultor din Satu Nou, spune că, pentru a supravieţui, aceşti fermieri vor trebui să îşi orienteze desfacerea spre marile magazine sau procesare. "Piaţa nu mai este ce-a fost. Nu trebuie să plantezi suprafeţe ori cantităţi mari, că nu mai vinzi ca altădată".

Potrivit bihoreanului, piaţa s-a prăbuşit în timpul pandemiei şi nu îşi va mai reveni. "Vânzările au scăzut cu o treime faţă de acum doi ani. Prima problemă este că piaţa au stricat-o pieţarii. De câţiva ani, doar 10% dintre cei care vând sunt producători adevăraţi. Majoritatea revând mai scump legume fără gust luate din piaţa de gros. A doua problemă e că de anul trecut, când autorităţile au închis pieţele, cumpărătorii s-au mutat în hypermarketuri şi nu mai revin", spune Marcel.

"Nu merită" 

Magazinele mari au schimbat obiceiurile de consum. "Dacă nu ai legume din grădina ta, nu merită să te chinui. Dacă trebuie să cumperi roşiile, ardeii, gogoşarii din piaţă, borcanele din magazin şi mai cheltui pe condimente, ulei şi gaz, ieşi mult mai scump. Cu 4-5 lei îţi iei un borcan de zacuscă din magazin şi nu ţi-ai umplut casa de miros, n-ai pierdut timpul, n-ai frecat oale", spune Maria, o tânără masterandă.

Potrivit specialiştilor, cultura proviziilor de iarnă se stinge odată cu generaţiile. "Astăzi mai pun murături doar cei peste 60 de ani care au trăit în comunism, când proviziile erau o necesitate. Cei născuţi după ʼ90 au pierdut acest reflex", spune sociologul orădean Dragoş Dărăbăneanu (foto).

El nu crede că obiceiul proviziilor de iarnă se va mai întoarce: "E destul să privim la ce se întâmplă în occident, unde nu pune nimeni murături şi compoturi pentru că ritmul vieţii este mai alert şi noi încolo ne îndreptăm. Generaţia încă tânără, de până în 40 de ani, abia dacă are timp să interacţioneze cu propriii copii între orele de şah, tenis şi meditaţii, dar să mai şi pună zacuscă!", spune sociologul.

Condamnaţi la hypermarket...

De altfel, confruntaţi deja cu limitarea vânzărilor, fermierii bihoreni vor să se asocieze pentru a-şi putea etala marfa în marile magazine. "Dacă mergi zilnic la piaţă cu 40 de kilograme de legume din care nu vinzi mare lucru, n-ai făcut nimic", spune Florica, o fermieră din zona Biharia.

Femeia a convins 300 de fermieri să se asocieze într-o cooperativă care va începe să funcţioneze din primăvara anului viitor. Asociaţii vor să amenajeze pe bani europeni un depozit de frig în care să îşi pună marfa la un loc. "Cooperativa va putea vinde legumele prin SEAP, va putea negocia cu procesatorii şi cu magazinele pentru că va avea altă putere decât un simplu fermier", explică Florica.

Altfel spus, conştienţi că nu mai au cum să-i atragă pe bihoreni în piaţă, legumicultorii s-au decis să meargă după ei în hypermarket. Acolo unde proviziile de iarnă sunt expuse la raft...