URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
18 Decembrie 2015, 19:42

Scutul antirachetă de la Deveselu este funcțional

Scutul antirachetă de la Deveselu este funcțional foto: gandul.info
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Componenta terestră de la Deveselu a sistemului de apărare antirachetă AEGIS, împărţit de SUA şi de NATO, a fost declarată operaţională vineri, după aproape doi ani de construcţie şi aproape 6 ani de la momentul în care România a fost de acord să găzduiască acest sistem, anunţă gandul.info.

Potrivit sursei citate, baza militară, care este situată lângă Caracal, va găzdui un sistem de radar şi trei baterii de rachete interceptoare SM-3 IB, care au rolul de a intercepta rachete balistice intercontinentale sau cu rază medie de acţiune, principalele ameninţări identificate provenind dinspre Iran şi Orientul Mijlociu.

„Dobândirea acestei capabilităţi reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă pentru zona sudică şi centrală a teritoriului european al NATO în raport cu ameninţările cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spaţiului euro-atlantic”, a spus ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm.

„Pentru România, sistemul antirachetă va întări securitatea naţională, atât direct prin protecţia pe care o asigură teritoriului naţional, cât şi indirect, sistemul având un important rol de descurajare.Din perspectiva ţării noastre, participarea la apărarea împotriva rachetelor balistice reprezintă un angajament strategic susţinut de întregul spectru politic şi de majoritatea populaţiei", a declarat ministrul de Externe, Lazăr Comănescu.

„Sistemul antirachetă de la Deveselu este indiscutabil cel mai important proiect strategic bilateral româno-american. Facilitatea contribuie concret şi tangibil la securitatea României, dar şi a SUA”, a declarat şi ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

Potrivit gandul.info, "Scutul antirachetă” de la Deveselu a început să fie construit în 2013. România a luat decizia să îl găzduiască din 2010, printr-o decizie a CSAT, în 2011 fiind semnat Acordul dintre România şi SUA privind acest sistem antirachetă. 

Conform sursei citate, interceptoarele de tip SM-3 IB (Standard Missile 3 Block IB) şi radarul SPY-1 de la Deveselu fac parte dintr-un sistem complex de apărare împotriva rachetelor balistice cu rază medie şi lungă de acţiune, care este dezvoltat în comun de SUA şi de NATO, şi care acoperă întreaga Europă.

Componenta de la Deveselu are rolul de a apăra sudul spaţiului european.

Gandul mai scrie că, deşi Rusia se opune făţiş acestui sistem de apărare, considerându-l o ameninţare împotriva căreia susţine că va muta în replică capabilităţi militare în Crimeea sau Kaliningrad, oficialii americani şi români subliniază insistent că acest sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei şi că nici măcar nu are capacitatea de a submina capabilităţile militare ale Rusiei. „Aceste declaraţii dure nu trebuie şi nu pot să ne intimideze, căci România – prin apartenenţa sa la Alianţa Nord-Atlantică – este apărată mai bine ca oricând în istoria sa modernă şi contemporană”, consideră principalul negociator al Acordului privind scutul antirachetă, fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.

Construcţia hangarului de la Deveselu a început în New Jersey şi a fost finalizată în România în 2014. Instalarea acestuia a avut loc din septembrie 2014 până în martie 2015. Nu mai puţin de 156 de containere cu peste 900 de tone de oţel au fost livrate peste Ocean, în România.

Sistemul de la Deveselu a fost gata în august 2015, apoi a intrat în teste. Săptămâna trecută, un sistem similar cu cel de la Deveselu a participat în primul test de interceptare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune, în Hawaii, care s-a încheiat cu succes.

Iniţial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. În 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA, iar în 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.

România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON