Românii îl celebrează pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Aproape 700.000 de români, dintre care 352.496 bărbaţi şi 340.406 femei, îşi sărbătoresc onomastica vineri, în ziua Sfântului Apostol Andrei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Conform sursei citate, 692.902 de cetăţeni români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.

Din totalul româncelor care îşi sărbătoresc onomastica vineri, 286.592 poartă numele de Andreea, 25.397 - Andra, iar 20.973 - Andrea. De asemenea, 7.084 de femei se numesc Andreia, iar alte 354 - Andruţa şi Andruşa.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 331.475, poartă numele Andrei. Alţi 12.200 se numesc Andras, 3.262 - Endre, iar 4.212 - Andreeas sau Andreas. De asemenea, 681 de bărbaţi poartă numele de Andreiu, 13 - Andruşa şi Andruţa, iar alţi 23 se numesc Andrieş, potivit datelor statistice.

Sfântul Andrei, cunoscut ca Ocrotitorul României, este considerat apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. El este numit "Cel dintâi chemat", întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată sărbătoare bisericească naţională.

Conform Bibliei, cei doi fraţi Petru şi Andrei erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, aveau o casă în Capernaum şi erau de profesie pescari.

Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan pe dascălul său Ioan arătând cu degetul către Iisus şi zicând "iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii", Sfântul Andrei l-a urmat pe Hristos, zicând fratelui său Petru: "Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos". De aici provine numirea lui Andrei "Cel dintâi chemat".

Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă "viteaz", "bărbătesc".

În enumerările apostolilor, Andrei este menţionat mereu între primii patru. Tradiţia Bisericii arată că, după înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Atunci, acestui Întâi chemat i-au căzut sorţii să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea. Însă a umblat în aceste locuri nu în grabă, ci în fiecare zăbovind şi răbdând multe împotriviri şi nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos.

Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie încă din 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României.

Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut şi nevăzut se ridică. "Andreiu' cap de iarnă" cum îi spun bucovinenii, permite interferenţa planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenţa oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "minţile oamenilor" şi "rodul livezilor".

Împotriva acestor primejdii, ţăranul român foloseşte usturoiul. În egală măsură, casa, grajdul, coteţele, uşile şi ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca să alunge duhurilor rele la oameni şi animale.