URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 10 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
După unii, Primăria n-ar trebui să cheltuiască 120.000 euro pe niște emisiuni care vor fi ascultate, estimativ, de „numai” 14 milioane de oameni. Mai bine ar împărţi banii tuturor locuitorilor. Cu 50 de eurocenți în plus, sărbătorile fiecărui orădean ar căpăta o strălucire aparte.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
16 Octombrie 2012, 17:23

România, pe locul 4 în Europa la riscul de dezastre naturale

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

România ocupă locul 82 din 173 în clasamentul ţărilor cu cel mai mare risc de dezastre naturale, fiind pe primele locuri în Europa la acest capitol, la egalitate cu Republica Moldova.

Datele fac parte dintr-un raport realizat de Institutul pentru Mediu şi Securitate Umană al ONU, remis gândul de Asociaţia de protecţie a mediului Terra Mileniul III.

Conform raportului, România se află pe locul 4 în Europa la riscul de dezastre naturale, fiind depăşită doar de Albania (locul 38 mondial), Serbia (66) şi Grecia (72).

Cea mai sigură ţară din lume în ceea ce priveşte dezastrele naturale este Qatarul, în timp ce Vanuatu, un stat insular din Oceanul Pacific lovit frecvent de ciclonuri, este cel mai expus dezastrelor naturale.

În Europa, cea mai sigură ţară este Islanda, în ciuda numeroşilor vulcani.

Terra Mileniul III arată că, în România, efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente, determinând fenomene precum secetă extremă, inundaţii, incendii ori alunecări de teren.

Doar în 2012, au ars sute de hectare de păduri şi păşuni, din cauza incendiilor provocate de temperaturile ridicate, iar seceta a distrus cereale în valoare de 2,5-3 miliarde de euro. Aceste pierderi au generat şi altele, statul fiind nevoit să plătească plăţi compensatorii fermierilor care au rămas fără munca de peste an.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat la Gândul că instituţia pe care o conduce va planta 15 milioane de puieţi în următoarea perioadă şi, de asemenea, va încerca să găsească fonduri pentru a proteja comunităţile de viscole, inundaţii, secetă ori alunecări de teren.

Sursa: Gândul

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3149 RON
  • 1 EUR = 4.7777 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON