URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 20 IULIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Csomortanyi Istvan, președintele PPMT, explică rezultatul lamentabil la Bacalaureat al elevilor maghiari prin imposibilitatea de a trece examenul la limba română. El propune ca elevii maghiari din România să învețe româna ca pe o limbă străină. Şi adevărul e că, de data asta, Csomortanyi are perfectă dreptate. Poți să te naști în România, dar dacă limba ta maternă e maghiara, pentru tine româna va fi mereu o limbă străină...
Zic şi eu
Adrian Cris
Ultima ispravă este un Cod administrativ care imprimă un ritm şi mai nebun. Nu doar primăriile, ci şi consiliile judeţene, prefecturile şi serviciile guvernamentale vor fi obligate să comunice în limbile minorităţilor, adică vor face noi angajări în sistem. Foştii primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ-uri vor avea pensii speciale, tot din, chipurile, bugetele locale, iar cei actuali vor putea valorifica terenuri şi clădiri cu voturile a doar jumătate plus unu din consilieri, fapt ce va reduce şi mai drastic patrimoniile...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În spatele fiecărui om politic pe care îl vedeţi la tv sau prin ziare se află o mulţime de oameni care muncesc pe brânci. Sub funcţii de şef de cancelarie, şefi de cabinet, experţi, consilieri sau asistenţi, oamenii aceia pe care nu îi vedem niciodată fac munca efectivă despre care şeful lor bate din gură. Ei sunt marii anonimi ai lucrurilor ce se întâmplă, totuşi, în aparatul de stat, pe care, din pricina supărării noastre generalizate, le ignorăm.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteţi de acord cu ideea primarului Ilie Bolojan de a înfiinţa o televiziune a Primăriei, finanţată din bani publici?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 5 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost inițial adoptat sub forma unei legi care însă a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de către Curtea Constituțională, iar proiectul de lege s-a întors în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
16 Octombrie 2012, 17:23

România, pe locul 4 în Europa la riscul de dezastre naturale

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

România ocupă locul 82 din 173 în clasamentul ţărilor cu cel mai mare risc de dezastre naturale, fiind pe primele locuri în Europa la acest capitol, la egalitate cu Republica Moldova.

Datele fac parte dintr-un raport realizat de Institutul pentru Mediu şi Securitate Umană al ONU, remis gândul de Asociaţia de protecţie a mediului Terra Mileniul III.

Conform raportului, România se află pe locul 4 în Europa la riscul de dezastre naturale, fiind depăşită doar de Albania (locul 38 mondial), Serbia (66) şi Grecia (72).

Cea mai sigură ţară din lume în ceea ce priveşte dezastrele naturale este Qatarul, în timp ce Vanuatu, un stat insular din Oceanul Pacific lovit frecvent de ciclonuri, este cel mai expus dezastrelor naturale.

În Europa, cea mai sigură ţară este Islanda, în ciuda numeroşilor vulcani.

Terra Mileniul III arată că, în România, efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente, determinând fenomene precum secetă extremă, inundaţii, incendii ori alunecări de teren.

Doar în 2012, au ars sute de hectare de păduri şi păşuni, din cauza incendiilor provocate de temperaturile ridicate, iar seceta a distrus cereale în valoare de 2,5-3 miliarde de euro. Aceste pierderi au generat şi altele, statul fiind nevoit să plătească plăţi compensatorii fermierilor care au rămas fără munca de peste an.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat la Gândul că instituţia pe care o conduce va planta 15 milioane de puieţi în următoarea perioadă şi, de asemenea, va încerca să găsească fonduri pentru a proteja comunităţile de viscole, inundaţii, secetă ori alunecări de teren.

Sursa: Gândul

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2139 RON
  • 1 EUR = 4.7326 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON