URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 11 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Fraţii Micula au câştigat un proces cu Statul Român, în urma căruia acesta era obligat să le plătească despăgubiri de 84,5 milioane euro. Cum nimeni nu s-a sinchisit de această problemă, după calcularea dobânzilor şi penalităţilor suma a ajuns la aproape 400 milioane de euro.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
19 Noiembrie 2012, 16:13

România a ratat şansa fondurilor europene: Avem cel mai slab nivel de absorbţie

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

România a ratat şansa fondurilor europene, un lucru ilustrat, de exemplu, de întârzierile unui şantier la Braşov, unde cei 230.000 de locuitori ai oraşului aşteaptă de mai mulţi ani ca o autostradă să asigure legătura cu Bucureştiul şi o dezvoltare economică sigură, comentează AFP.

"Mă întâlnesc cu numeroşi investitori cărora le-ar plăcea să vină aici, dar care nu o fac din cauza dificultăţilor accesului în regiunea noastră", declară pentru AFP primarul Braşovului, George Scripcaru, fără să îşi disimuleze "frustrarea".

Bruxelles-ul a pus la dispoziţia României suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile în perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenţa de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă şi Euroa de Vest, în special în domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP.

România a utilizat mai puţin de 10% din sumă, reprezentând cel mai slab nivel de absorbţie în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Un raport guvernamental privind situaţia şantierelor rutiere finanţate cu fonduri europene constata, la începutul lui noiembrie, că întârzierile erau cauzate mai ales în partea de executare a proiectelor.

Constructorii nu "mobilizează utilaje şi personal suficiente", iar Compania Naţională română pentru Autostrăzi şi Drumuri nu se achită de obligaţii faţă de ei.

"Probleme nu se înregistrează doar în partea de aplicare a proiectelor, ci şi în amonte, în partea de gestionare de către autorităţi", a declarat pentru AFP Septimiu Pârvu, un adjunct al directorului Asociaţiei Pro Democraţia.

"Birocraţia impusă de către stat în vederea accesării fondurilor este atât de complexă, încât devine absurdă", adaugă el.

Deşi finanţarea este europeană, Guvernul român este cel care evaluează şi aprobă proiectele şi aplicarea lor.

Primarul din Ciugud (centru), un sat cu aproximativ 3.000 de locuitori, Gheorghe Damian, a fost nevoit să depună eforturi intense pentru a obţine finanţarea unui proiect de canalizare, în cadrul altui program european.

"După ce dosarul a fost validat, au început să apară probleme, deoarece, pentru a lansa licitaţia, a fost necesar să obţinem autorizaţia din partea a trei instituţii de stat, care aveau fiecare în parte altă părere", povesteşte primarul pentru AFP.

Bruxelles-ul a blocat în octombrie plata fondurilor în domeniile transporturilor, dezvoltării regionale şi ameliorării competitivităţii, după ce a constatat "deficienţe grave în sistemul de gestionare".

La începutul anului, fondurile destinate dezvoltării resurselor umane au fost suspendate din acelaşi motiv.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI) Horia Georgescu apreciază că unele conflicte de interese descoprite în cadrul unor proiecte finanţate cu fonduri europene - beneficiari care aveau legături cu persoane însărcinate să dea undă verde în cadrul unor administraţii - au luat proporţii "îngrijorătoare".

Ministrul român pentru Afaceri Europene Leonard Orban, un fost comisar european, apreciază, totuşi, că "problema fraudelor nu este cea mai importantă".

El acuză o lipsă de competenţă în cadrul administraţiei, dar şi în rândul beneficiarilor, în realizarea şi aplicarea acestor proiecte complexe.

"Schimbări sunt în curs în cadrul structurilor care gestionează aceste fonduri şi se va resimţi o ameliorare", a declarat el într-un interviu pentru AFP. După nominalizarea sa, în urmă cu un an, rata absorbţiei, care a atins cu dificultate 4% în patru ani, a urcat la 10%.

România se aşteaptă, totuşi, să suporte penalizări în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, din cauza erorilor comise până în prezent.

În cazul în care absoarbe mai puţin de 40% până la sfârşitul lui 2013, ar putea să piardă până la 6,7 miliarde de euro, potrivit lui Orban.

Fondurile aferente perioadei 2007-2013 pe care nu va reuşi să le cheltuiască vor fi redirecţionate către state membre, în mod proporţional cu contribuţia lor la bugetul UE.

România nu este, cu siguranţă, singurul elev slab. Şi Italia este în urmă, uneori din aceleaşi cauze, chiar dacă Guvernul lui Mario Monti a redresat situaţia.

Sursa: Mediafax.ro

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
.
Multumim celor care ne-au adus in situatia de fata, in mod special pdl-istilor. Sper sa ardeti in chinuri!
Postat 19 Noiembrie 2012, 16:50 de doggy_c
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3149 RON
  • 1 EUR = 4.7787 RON
  • 1 HUF = 0.0144 RON