Dacă digul de la Galaţi cedează, va fi cel mai mare dezastru de după război

Prefectul judeţului Galaţi, Cosmin Păun, a declarat, luni, că dacă digul care este construit la Galaţi pe o lungime de 4,5 kilometri nu va rezista, pierderile economice vor fi însemnate, numai închiderea acţivităţii Regionalei Vamale implicând o pierdere de 18,5 milioane de euro pe zi.

Prefectul a menţionat că 8.000 de persoane se află în zona inundabilă şi ar trebui evacuate în cazul în care digul va ceda. El a precizat că vor fi foarte mari şi pierderile economice, numai prin închiderea Regionalei Vamale Galaţi putându-se înregistra pierderi de 18,5 milioane de euro pe zi. În zona inundabilă îşi desfăşoară activitatea cei mai mari agenţi economici din Galaţi, care asigură aproximativ 12.000 de locuri de muncă.

Nivelul Dunării a depăşit, la Galaţi, cu 70 de centimetri cota de inundaţie şi este cu 21 de centimetri sub cota de pericol, fiind în continuă creştere, a mai spus prefectul.

Luni, aproximativ 1.400 de pompieri şi jandarmi din mai multe judeţe, dar şi voluntari lucrează la ridicarea digului de la Galaţi. Oamenii vor lucra în trei schimburi, pe trei fronturi de lucru.

Viceprimarul Galaţiului Nicu Ciumacenco a declarat, luni dimineaţă, că autorităţile au întâmpinat probleme în ceea ce priveşte aprovizionarea cu nisip pentru construcţia digului. El preciza că pentru lucrări va fi folosită zgură de la combinatul siderurgic, care va fi adusă cu camioanele.

Autorităţile locale spun că dacă digul va ceda va fi înregistrat cel mai mare dezastru urban de după cel de-al doilea război mondial.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a declarat, duminică, la Galaţi, că prioritară este apărarea localităţii, astfel că s-a luat decizia realizării unui dig de 4,5 kilometri, cu o înălţime de 1,5 metri. Potrivit lui Blaga, soluţia extremă ar fi ruperea digului de la Cotu Pisicii, ministrul spunând însă că este convins că digul pe care îl vor construi în Galaţi va rezista şi nu se va ajunge la asemenea situaţii extreme.