URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 12 DECEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Fraţii Micula au câştigat un proces cu Statul Român, în urma căruia acesta era obligat să le plătească despăgubiri de 84,5 milioane euro. Cum nimeni nu s-a sinchisit de această problemă, după calcularea dobânzilor şi penalităţilor suma a ajuns la aproape 400 milioane de euro.
Zic şi eu
Adrian Cris
Într-o societate ipocrită, vestea că aproape jumătate din adolescenţii României sunt analfabeţi funcţional (potrivit celei mai recente testări PISA, a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, 44% nu înţeleg un text, deşi cunosc literele care îi formează cuvintele) a fost întoarsă pe toate feţele câteva zile, după care, ca de obicei, a şi fost uitată pentru a face loc altor uimiri, nou-nouţe.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Un monstru în sine, birocrația creează la rândul ei alți monștri. Birocratul are infinit mai mult respect pentru o hârtie semnată și stampilată decât pentru un om în carne și oase. Din spatele unui birou sau baricadat în spatele unei tejghele cu geam termopan, birocratul se simte o ființă superioară, un supra-om, care va descalifica orice biped lipsit de hârtiile necesare pentru a dovedi ce are de dovedit.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă (nu de tratament) ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii (coronare) afectate prin infarct. Coronarografia presupune introducerea unui cateter (un tub minuscul) la nivelul arterei inghinale de la rădăcina coapsei şi înaintarea lui, sub control radiologic, până la nivelul arterelor coronare, moment în care se injectează o substanţă de contrast ce permite astfel stabilirea locului stenozat (îngustat) sau obstruat (înfundat) şi a atitudinii terapeutice: tratament medical, angioplastie sau tratament chirurgical.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
08 Decembrie 2012, 16:08

Cum votăm duminică: Tot ce trebuie să ştii despre alegeri

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Românii îşi aleg, duminică, parlamentarii pentru următorii 4 ani, secţiile de votare fiind deschise între orele 7 şi 21. Au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împlinită inclusiv în ziua alegerilor, dar în schimb nu pot vota alienaţii mintal şi deţinuţii care şi-au pierdut drepturile electoral prin hotărâre judecătorească definitivă, scrie rtv.net.

Cum se face

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Votul se exercită în mod secret, fiind interzis accesul concomitent a două sau mai multe persoane în aceeaşi cabină de vot. De asemenea, nu este permisă fotografierea buletinului de vot. Fiecare alegător trebuie să se prezinte la secţia de votare cu buletinul sau cu cartea de indentitate valabile.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor de vot. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care după verificarea înscrierii în lista electorală îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT". Alegătorii votează separat, în cabine închise şi aplică ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Ştampila cu menţiunea "VOTAT" se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate al alegătorului, menţionând şi data scrutinului. În cazul în care alegătorul votează în baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Infracţuni şi sancţiuni

Împiedicarea unei persoane de a-şi exercita dreptul la vot este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Cu detenţie de la 6 luni la 3 ani se pedeseşte violarea secretului votului (fotografiere votului).

Darea sau primirea de mită electorală este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Pasibili de aceeaşi pedeapsă sunt cei care votează fără a avea drept de vot sau care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

Falsificarea rezultatului votului prin tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Cu aceeaşi sancţiune sunt pedepsite şi furtul urnei sau al documentelor electorale sau ruperea sigiliilor.

Acestor infracţiuni li se adaugă o serie de contravenţii care obligă alegătorii la un comportament rezervat în interiorul secţiilor de votare. Astfel, refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi împrejurimi se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 de lei.

Tot contravenţie este continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor articolului 61 din Legea 67/2004 republicată, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut de lege (500m) să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1.400 lei la 2.000 de lei.

Distribuire complicata

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale potrivit principiului reprezentării proporţionale. Guvernul a delimitat prin hotărâre 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.

Pentru alegerile de duminică, fiecare partid a propus câte un singur candidat pentru fiecare colegiu, astfel că alegătorii nu mai votează o listă în bloc a unui partid, ci un nume.
Regula "câştigătorul ia totul" se aplică doar în colegiile în care un candidat a obţinut mai mult de 50% plus unu din numărul de voturi. Doar aceşti candidaţi vor fi siguri de accederea în Parlament. Restul colegiilor, în care nimeni nu a trecut de pragul de 50%, vor intra într-un proces complicat de redistribuire a voturilor în două etape, proces care este guvernat de regula păstrării proporţionalităţii.

Prima etapă de redistribuire are la loc la nivel judeţean. Să presupunem că un judeţ are 10 colegii de deputaţi, din care două au fost adjudecate cu peste 50%. Cei doi câştigători primesc mandatele, celelalte opt se redistribuie în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid în respectivul judeţ (inclusiv voturile obţinute în cele două colegii deja adjudecate), conform principiului proporţionalităţii, prin regula de trei simplă. Astfel, dacă USL are 55% din voturi va fi îndreptăţită la 4,4 mandate, PDL la 25% la 2 mandate, iar PPDD, cu 20%, la 1,6 mandate. La nivel judeţean, se reţine doar partea întreagă a fiecărui număr, numit coeficient electoral, astfel încât USL va primi patru mandate din cele opt aflate în joc, PDL două, iar PPDD unul singur. Mai rămâne un singur mandat în joc, iar acesta va fi acordat în urma redistribuirii naţionale care va ţine seama partea de după virgulă coeficienţilor electorali.
Introducerea coeficientului electoral face ca în Parlament să intre oameni care au obţinut locurile 2 sau 3 deoarece există teoretic posibilitatea ca împărţirea pe baza coeficienţilor să nu ţină seama de cine au fost aceia care au obţinut cele mai multe voturi într-un colegiu sau altul. De exemplu, candidaţii USL pot obţine cel mai mare număr de voturi în 7 din cele 8 colegii care intră la prima redistribuire, dar vor primi doar 4 mandate, în alte trei colegii mandatele mergând fie la PDL, fie la PPDD. Anomalia se repetă şi la redistribuirea la nivel naţional.

O altă ciudăţenie este modul în care sunt desemnaţi câştigătorii din cadrul aceleiaşi partid. Astfel la desemnarea câştigătorilor USL pentru cele patru colegii care revin Uniunii în respectivul judeţ nu iau în calcul procentajele care au fost obţinute, ci numărul de voturi. Anomalia apare ca urmare a faptului că unele colegii sunt mai mari decât altele, cei care candidează în colegii cu o populaţie mai mare fiind avantajaţi. De exemplu, un candidat x care a obţinut 10.000 de voturi reprezentând 40% din numărul de voturi exprimate în acel colegiu va pierde mandatul în faţa candidatului y care a obţinut 11.000 de voturi într-un colegiu mult mai mare, dar care reprezintă doar 32%.

"Încununarea" acestei opere legislative survine la redistribuirea la nivel naţional, unde se păstrează regula proporţionalităţii până în punctul în care vor fi trimişi de-a valma în Parlament oameni care au pierdut în colegii până când se va ajunge la păstrarea proporţiei între voturile primite de fiecare partid la nivel naţional. Spre exemplu, USL poate obţine 50% din voturi la nivel întregii ţări, dar candidaţii săi pot obţine 55% din colegii cu mai bine de jumătate din voturile exprimate în fiecare colegiu. De asemenea, Uniunea va mai primi un număr de colegii care intră la distribuire, fapt ce ar putea duce la o suprareprezentare a USL de până la, să spunem 75%. Pentru a preîntâmpina o asemenea situaţie, legea prevede posibilitatea acordării unui număr de două mandate în acelaşi colegiu pentru cei clasaţi pe locuri inferioare astfel încât să fie respectată proporţionalitatea până când se va ajunge ca numărul de parlamentari ai USL să nu depăşească, precum în cazul nostru ipotetic, pragul de 50%.

(sursa: rtv.net)

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3124 RON
  • 1 EUR = 4.7794 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON