URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când au venit liberalii la conducerea Oradiei, numai de dezbinare avem parte. Se face un pod nou peste Criș: de ce se face? Și dacă se face, de ce are doar o bandă pe sens? La ce ne trebuie drum expres când pe terenurile alea vegetația creștea liniștită încă de pe vremea lui Ladislau Întemeietorul? Iar se fac pasaje supra și subterane? E scandalos cum se intervine la renovarea parcurilor, nu era mai bine înainte?!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
01 August 2010, 00:41

Românii, ultimii la cunoaşterea ştiinţifică şi primii la superstiţii

0 clipuri
0 audio
0 fisiere
În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC - "Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" - lansat, vineri, de către Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.

Concluziile raportului indică trei direcţii. Prima arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă. Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioase publicuri din Europa. A treia concluzie arată că există la români cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă de dezvoltările ei (aproximativ unul din doi români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetării ştiinţifice), dar totuşi, multe atitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea în cunoştinţă de cauza faţă de valorile şi realizările ştiinţifice.

Nu ştim

Autorii studiului susţin afirmaţia potrivit căreia publicul românesc are unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică din Europa pe mai multe rezultate. Astfel, aproape 90 la sută din populaţia inclusă în studiu nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ, nu ştie cum este aplicată metoda ştiinţifică de cercetare şi operează precar cu probabilităţile.

Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul stocului public al cunoaşterii ştiinţifice. Indicele mediu de cunoaştere ştiinţifică avea în 2005 o valoare medie de 7,7 în EU 29, ceea ce înseamnă că în restul ţărilor UE cunoaşterea ştiinţifică era în medie cu 38% mai bună decât în România. În 2009, indicele de cunoaştere ştiinţifică din România a crescut de la 5,6 la 6,5, dar se afla încă sub media europeană, arată raportul.

42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului

Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. O proporţie importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaţionism, considerând falsă afirmaţia: "Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".

De asemenea, cunoştinţele românilor în domeniul medicinii şi geneticii sunt sărace: 34% nu cunosc că genele tatălui sunt cele care influenţează sexul copilului nou-născut. Cunoştinţe elementare bune apar cu precădere în domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au înregistrat la întrebările despre provenienţa oxigenului (89% răspund corect că este produs de plante) şi peste 79% răspund corect la întrebarea privind mişcarea permanentă a continentelor.

În cazul României, stocul public de cunoaştere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de şcolarizare, indicând o eficienţă mai redusă a sistemului educaţional românesc - aşa cum a funcţionat acesta în ultimele decenii.

Rezultatele cercetării indică o cunoaşterea ştiinţifică redusă a publicului larg şi în domeniul sănătăţii. Astfel, în 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruşii, faţă de trei sferturi în Suedia. Această situaţie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publicul din România se situează pe primul loc în privinţa celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume 16% - faţă de o medie EU27 de 3%.

Nivelul informării corecte în privinţa riscurilor de sănătate variază substanţial în funcţie de tema abordată. Astfel, conform datelor obţinute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoză, cancerul de piele), respondenţii au răspuns corect în proporţie de 93%, respectiv 89% şi 91%.

Popor de superstiţioşi

Acelaşi studiu se opreşte şi asupra unui alt aspect, respectiv acela al credinţei religioase şi a superstiţiilor. Astfel, în context european, România se află printre primele cinci ţări europene, ca procent, al celor care merg cel puţin o dată pe lună la biserică şi pe primul loc în privinţa proporţiei populaţiei care se roagă zilnic. Românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influenţează semnificativ nivelul individual înalt de religiozitate: apartenenţa la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică, superstiţiozitatea accentuată şi vârsta înaintată, spun autorii cercetării.

Cu cât credinţa religioasă este mai puternică şi practicile religioase mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoaştere ştiinţifică să fie mai sărac. Astfel, patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi, şi doi din trei români cred că biserica nu greşeşte în cele ce spune şi că ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

Aceia care au un nivel crescut al credinţei religioase au mai degrabă atitudini defavorabile faţă de ştiinţă şi că acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel ridicat de educaţie şcolară şi un grad înalt de cunoaştere ştiinţifică generează o atitudine favorabilă faţă de cunoaşterea ştiinţifică, mai spune raportul.

Acelaşi studiu mai arată că România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în para sau pseudoştiinţe, în horoscop sau în numere norocoase. În general, proporţia celor superstiţioşi este mare, dar nu mai mare decât în alte ţări europene.

"O proporţie de 22% dintre români considerau, în 2005, că horoscopul este «foarte ştiinţific», aceasta fiind cea mai ridicată rată din ţările europene, după Cipru. De asemenea, România se situează printre primele societăţi europene în ceea ce priveşte proporţia adulţilor care cred în existenţa unor numere norocoase: aproximativ jumătate dintre români erau de acord, în 2005, cu afirmaţia că «unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni», faţă de media EU29 de aproximativ o treime.

Datele anchetei STISOC 2009 reconfirmă aceste distribuţii, constanta lor în timp, şi mai indică faptul că aproximativ 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează «mult» sau «foarte mult» personalitatea. Credinţa în influenţa zodiilor este răspândită mai mult în mediul urban şi în rândul femeilor.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluării homeopatiei ca fiind "foarte ştiinţifică" şi una dintre cele mai ridicate rate de non-răspunsuri, cu excepţia Turciei. În schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scăzute (1 din 4 persoane în Franţa sau Austria şi 1 din 10 persoane în România).

Ancheta STISOC 2009 arată că aproximativ jumătate dintre respondenţi cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât şcoala. Proporţia este mai ridicată în rândul persoanelor care cred în influenţa zodiilor, dar şi într-o posibilă legătură între o orientare fatalistă asupra vieţii şi acceptarea zodiilor ca forţă în viaţa omenească, se mai spune în cercetarea Facultăţii de Sociologie.

Dintre superstiţii, prevenţia deochiului cu ajutorul culorii roşii şi zicala "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani" reprezintă cele mai răspândite credinţe superstiţioase printre români. Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre şi numărul 13. Cea mai puţin răspândită superstiţie se referă la condiţionarea norocului la cărţi de absenţa lui în planul sentimental romantic al dragostei.

În schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai puţin superstiţioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronunţat şi cred în anumite elemente ce ţin de creştinism, ţin mai mult cont de superstiţii. Argumentul care ar susţine această afirmaţie este că religia şi superstiţiile oferă explicaţii, predicţii şi un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoaştere empirică şi acţiune directă. Deşi biserica se opune superstiţiilor, o parte dintre cei care caută răspunsuri şi ghidare în religie o fac şi cu superstiţiile, arată acelaşi document.

Dar indiferent de cunoştinţele ştiinţifice sau religioase, cei mai mulţi români au atitudine favorabilă dezvoltării ştiinţei şi investiţiilor publice în cercetarea ştiinţifică. Totuşi, numai unul din doi români are atitudini şi conduite utilitarist-pragmatice în raporturile cu ştiinţa, pe când restul sunt temători si sceptici sau mitizează ştiinţa.

Proiectul STISOC a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România, în cadrul programului PN II Capacităţi 2008. Investigaţia empirică a constat în utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene şi a fost realizată în perioadă iulie-septembrie 2009 pe un eşantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaţia în vârstă de peste 18 ani din România.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Prosti
Eu cred ca cei care au facut raportul sunt mai prosti decat materialul studiat ...Raport facut din birou sau dupa stirile bomba de la tv....
Postat 02 August 2010, 08:31 de Sandu
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON