URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 25 SEPTEMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Cel mai tânăr cartier mamut al orașului este Nufărul. În perioada în care țăranii veneau la fabricile din Oradea să se odihnească, astfel că la coasă ajungeau gata osteniți, partidul comunist a decis să-i stabilizeze, și uite așa s-a născut cartierul Nufărul.
Zic şi eu
Adrian Cris
Condiţia minimă a comunicării este să existe un mesaj (un conţinut), un emiţător (care îl transmite) şi un receptor (care îl primeşte). Partidul care pune mai presus de orice "comunicarea" (cuvânt prin care, de fapt, înţelege propagandă şi atât) ignoră însă tocmai condiţia ei elementară: receptarea şi procesarea mesajului.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
După ce, zeci de ani, românii au plătit taxa de drum în prețul combustibilului, rovignete pentru drumuri și taxe de trecere pentru poduri, după ce au trecut ani mulți de la semnarea celui mai păgubos contract din istorie pentru România (contractul cu Bechtel, mulțumim Adrian Năstase!) fără ca cineva să facă pușcărie, după ce s-a furat din banii de drumuri ca-n filme, ei bine, după toate acestea, românilor li se cer din nou bani pentru a nu fi tratați drept animale și pentru a avea dreptul de a circula pe o șosea cu pretenții de autostradă. O adevărată taxă pe prostie!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre felul în care gestionează autorităţile combaterea pestei porcine africane?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Legea nr. 203/2018 privind măsurile de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, lege care a intrat în vigoare pe 24 august 2018, prevede că în materia contravenţiilor rutiere se va aplica, de la 1 ianuarie 2019, o nouă metodă referitoare la achitarea acestora.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Muşcătura multor specii de păianjeni produc iritaţie locală, iar unele specii pot produce intoxicaţii mortale. În SUA există 2 specii de păianjeni importante din punct de vedere medical: văduva neagră şi păianjenul singuratic.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Se pare că minciuna îl poate face pe un politician să pară mai... autentic. Oamenii tind să vadă minciunile emise de un lider politic drept o tentativă a acestuia de a se lupta cu mâinile murdare împotriva unui sistem corupt; asta în pofida faptului că minciunile sunt sfruntate şi demistificate ulterior.
01 August 2010, 00:41

Românii, ultimii la cunoaşterea ştiinţifică şi primii la superstiţii

0 clipuri
0 audio
0 fisiere
În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului de cercetare al proiectului STISOC - "Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" - lansat, vineri, de către Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.

Concluziile raportului indică trei direcţii. Prima arată că românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică a publicului în context european. Adică, numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă. Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publicul românesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioase publicuri din Europa. A treia concluzie arată că există la români cu un nivel ridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă de dezvoltările ei (aproximativ unul din doi români declară sprijin puternic şi pragmatic cercetării ştiinţifice), dar totuşi, multe atitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea în cunoştinţă de cauza faţă de valorile şi realizările ştiinţifice.

Nu ştim

Autorii studiului susţin afirmaţia potrivit căreia publicul românesc are unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică din Europa pe mai multe rezultate. Astfel, aproape 90 la sută din populaţia inclusă în studiu nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ, nu ştie cum este aplicată metoda ştiinţifică de cercetare şi operează precar cu probabilităţile.

Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conform datelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul stocului public al cunoaşterii ştiinţifice. Indicele mediu de cunoaştere ştiinţifică avea în 2005 o valoare medie de 7,7 în EU 29, ceea ce înseamnă că în restul ţărilor UE cunoaşterea ştiinţifică era în medie cu 38% mai bună decât în România. În 2009, indicele de cunoaştere ştiinţifică din România a crescut de la 5,6 la 6,5, dar se afla încă sub media europeană, arată raportul.

42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului

Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul se învârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. O proporţie importantă a publicului românesc (36%) optează pentru creaţionism, considerând falsă afirmaţia: "Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".

De asemenea, cunoştinţele românilor în domeniul medicinii şi geneticii sunt sărace: 34% nu cunosc că genele tatălui sunt cele care influenţează sexul copilului nou-născut. Cunoştinţe elementare bune apar cu precădere în domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au înregistrat la întrebările despre provenienţa oxigenului (89% răspund corect că este produs de plante) şi peste 79% răspund corect la întrebarea privind mişcarea permanentă a continentelor.

În cazul României, stocul public de cunoaştere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de şcolarizare, indicând o eficienţă mai redusă a sistemului educaţional românesc - aşa cum a funcţionat acesta în ultimele decenii.

Rezultatele cercetării indică o cunoaşterea ştiinţifică redusă a publicului larg şi în domeniul sănătăţii. Astfel, în 2005, doar aproximativ un sfert dintre români răspundeau corect că antibioticele nu distrug viruşii, faţă de trei sferturi în Suedia. Această situaţie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publicul din România se situează pe primul loc în privinţa celor care au cumpărat antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume 16% - faţă de o medie EU27 de 3%.

Nivelul informării corecte în privinţa riscurilor de sănătate variază substanţial în funcţie de tema abordată. Astfel, conform datelor obţinute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoză, cancerul de piele), respondenţii au răspuns corect în proporţie de 93%, respectiv 89% şi 91%.

Popor de superstiţioşi

Acelaşi studiu se opreşte şi asupra unui alt aspect, respectiv acela al credinţei religioase şi a superstiţiilor. Astfel, în context european, România se află printre primele cinci ţări europene, ca procent, al celor care merg cel puţin o dată pe lună la biserică şi pe primul loc în privinţa proporţiei populaţiei care se roagă zilnic. Românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influenţează semnificativ nivelul individual înalt de religiozitate: apartenenţa la genul feminin, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică, superstiţiozitatea accentuată şi vârsta înaintată, spun autorii cercetării.

Cu cât credinţa religioasă este mai puternică şi practicile religioase mai frecvente, cu atât este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoaştere ştiinţifică să fie mai sărac. Astfel, patru din cinci români cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi, şi doi din trei români cred că biserica nu greşeşte în cele ce spune şi că ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

Aceia care au un nivel crescut al credinţei religioase au mai degrabă atitudini defavorabile faţă de ştiinţă şi că acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb, un nivel ridicat de educaţie şcolară şi un grad înalt de cunoaştere ştiinţifică generează o atitudine favorabilă faţă de cunoaşterea ştiinţifică, mai spune raportul.

Acelaşi studiu mai arată că România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în para sau pseudoştiinţe, în horoscop sau în numere norocoase. În general, proporţia celor superstiţioşi este mare, dar nu mai mare decât în alte ţări europene.

"O proporţie de 22% dintre români considerau, în 2005, că horoscopul este «foarte ştiinţific», aceasta fiind cea mai ridicată rată din ţările europene, după Cipru. De asemenea, România se situează printre primele societăţi europene în ceea ce priveşte proporţia adulţilor care cred în existenţa unor numere norocoase: aproximativ jumătate dintre români erau de acord, în 2005, cu afirmaţia că «unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni», faţă de media EU29 de aproximativ o treime.

Datele anchetei STISOC 2009 reconfirmă aceste distribuţii, constanta lor în timp, şi mai indică faptul că aproximativ 40% dintre români consideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează «mult» sau «foarte mult» personalitatea. Credinţa în influenţa zodiilor este răspândită mai mult în mediul urban şi în rândul femeilor.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluării homeopatiei ca fiind "foarte ştiinţifică" şi una dintre cele mai ridicate rate de non-răspunsuri, cu excepţia Turciei. În schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scăzute (1 din 4 persoane în Franţa sau Austria şi 1 din 10 persoane în România).

Ancheta STISOC 2009 arată că aproximativ jumătate dintre respondenţi cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât şcoala. Proporţia este mai ridicată în rândul persoanelor care cred în influenţa zodiilor, dar şi într-o posibilă legătură între o orientare fatalistă asupra vieţii şi acceptarea zodiilor ca forţă în viaţa omenească, se mai spune în cercetarea Facultăţii de Sociologie.

Dintre superstiţii, prevenţia deochiului cu ajutorul culorii roşii şi zicala "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani" reprezintă cele mai răspândite credinţe superstiţioase printre români. Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre şi numărul 13. Cea mai puţin răspândită superstiţie se referă la condiţionarea norocului la cărţi de absenţa lui în planul sentimental romantic al dragostei.

În schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai puţin superstiţioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronunţat şi cred în anumite elemente ce ţin de creştinism, ţin mai mult cont de superstiţii. Argumentul care ar susţine această afirmaţie este că religia şi superstiţiile oferă explicaţii, predicţii şi un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoaştere empirică şi acţiune directă. Deşi biserica se opune superstiţiilor, o parte dintre cei care caută răspunsuri şi ghidare în religie o fac şi cu superstiţiile, arată acelaşi document.

Dar indiferent de cunoştinţele ştiinţifice sau religioase, cei mai mulţi români au atitudine favorabilă dezvoltării ştiinţei şi investiţiilor publice în cercetarea ştiinţifică. Totuşi, numai unul din doi români are atitudini şi conduite utilitarist-pragmatice în raporturile cu ştiinţa, pe când restul sunt temători si sceptici sau mitizează ştiinţa.

Proiectul STISOC a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România, în cadrul programului PN II Capacităţi 2008. Investigaţia empirică a constat în utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene şi a fost realizată în perioadă iulie-septembrie 2009 pe un eşantion stratificat multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaţia în vârstă de peste 18 ani din România.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Prosti
Eu cred ca cei care au facut raportul sunt mai prosti decat materialul studiat ...Raport facut din birou sau dupa stirile bomba de la tv....
Postat 02 August 2010, 08:31 de Sandu
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Nuntă cu motoarele turate la Sântandrei (FOTO / VIDEO)
  • Adio, Champions League! Baschetbaliștii de la CSM CSU Oradea au pierdut și meciul de acasă cu campioana Finlandei (FOTO)
  • Ziua internaţională a surzilor, sărbătorită printr-un marş cu mănuşi albe prin centrul Oradiei (FOTO/VIDEO)
  • Sărbătoarea Recoltei: Ce bunătăţi sunt în Cetatea Oradea şi de ce a plecat un floricultor bihorean supărat acasă (FOTO)
  • Victorie la debut de nou sezon pentru echipa de handbal a CSM Oradea: 33-32 cu HC Szejke Odorhei (FOTO)
  • 'Puncte de vedere': În Cetatea Oradea a fost vernisată o expoziţie de imagini 3D din timpul Primului Război Mondial (FOTO)
  • 'Portretele Unirii' își așteaptă vizitatorii în Piaţa Unirii din Oradea (FOTO)
  • Deţinuţii din mai multe judeţe s-au întrecut la fotbal: Orădenii, pe locul II (FOTO / VIDEO)
  • Se toarnă fundaţia! Au început construcţia podului din strada Universităţii (FOTO)
  • Lucrările s-au terminat, ambuteiajele continuă! Trecerea de nivel cu calea ferată din strada Uzinelor a fost modernizată degeaba (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON