URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
30 Octombrie 2019, 07:59

Abuz la secret: Hărţuirea unei judecătoare de la Tribunalul Bihor a iscat scandal la vârful Justiţiei

Abuz la secret: Hărţuirea unei judecătoare de la Tribunalul Bihor a iscat scandal la vârful Justiţiei "FUGIM..." Georgeta Ciungan (foto) şi-a avertizat colegii judecători pe Facebook că dacă le relatează "cum a avut loc cercetarea disciplinară, fugim toţi din magistratură": Inspecţia Judiciară a audiat-o chiar în ziua când trebuia să-i judece pe universitarii orădeni acuzaţi de corupţie, care erau convinşi că vor scăpa de ea fiindcă era cercetată disciplinar. O "reţetă" folosită în primăvară şi contra procurorului orădean Cristian Ardelean, "scos" din procesul evazionistei Nela Secară din simplul motiv că aceasta l-a... reclamat la Inspecţie
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Inspecţia Judiciară vânează magistraţi la fel ca vestita Secţie Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Săptămâna trecută, şeful IJ, Lucian Netejoru, a stârnit un scandal fără precedent minţind Consiliul Superior al Magistraturii că subordonaţii săi n-au cercetat disciplinar niciun judecător dintre cei care au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu deciziile pro-inculpaţi ale Curţii Constituţionale din România.

În realitate, IJ a anchetat o judecătoare a Tribunalului Bihor, Georgeta Ciungan, care se adresase CJUE după ce împricinaţii dintr-un proces de corupţie au vrut să "şteargă" probele potrivnice lor invocând decizii ale CCR. Între ei, rectorul Universităţii din Oradea, două profesoare şi un preot...

CCR în "boxa acuzaţilor"

Camelia Dindelegan, psiholog Universitatea din OradeaJudecătoare la Tribunalul Bihor din 2018, Georgeta Ciungan a fost învestită cu soluţionarea procesului intentat de DNA Oradea profesoarelor Camelia Dindelegan şi Floare Chipea, a soţului celei dintâi, preotul Marin Dindelegan, şi a rectorului Constantin Bungău. Potrivit interceptărilor din rechizitoriu, Camelia Dindelegan (foto) promovase la gradul didactic de profesor după ce i-a mituit pe decăniţa Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, cu plata unor reparaţii la casă şi bijuterii, şi pe rectorul Universităţii, Constantin Bungău, cu butoni din aur, o icoană argintată şi o cravată de firmă.

Anul acesta, însă, judecătoarea Ciungan s-a trezit că risca să judece dosarul golit de interceptări, întrucât CCR le-a declarat nelegale, deşi la momentul efectuării lor, în 2016, ele erau permise de lege, fiind solicitate de procuror şi aprobate de judecători.

Să scape de interceptări

Soţii Dindelegan şi Chipea au cerut încă din faza de cameră preliminară excluderea din dosar a interceptărilor, invocând Decizia 51/2016 a CCR privind neconstituţionalitatea articolului 42 din Codul de procedură penală, conform căruia interceptările puteau fi făcute nu doar de "lucrători ai poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului". Cum unele interceptări fuseseră realizate cu sprijinul tehnic al SRI, soţii Dindelegan au profitat de decizia CCR, care a considerat sintagma "alte organe specializate" lipsită de claritate, dispunând nulitatea probelor strânse cu ajutorul SRI, chiar dacă, potrivit Constituţiei, decizia putea fi valabilă "numai pentru viitor".

Solicitările au fost respinse atât de judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului, cât şi de cel al Curţii de Apel Oradea, aşa că interceptările au rămas totuşi în dosar. Anul acesta, însă, pe 6 mai, inculpaţii au cerut din nou "ştergerea" lor, profitând de Decizia CCR 302/2017, care permite inculpaţilor să conteste legalitatea probelor şi în timpul judecăţii. Prin urmare, judecătoarea a suspendat procesul şi a sesizat CJUE pentru a lămuri dacă trebuie sau nu să ţină seama de deciziile CCR valabile conform Constituţiei "numai pentru viitor", dar impuse, iată, şi în cauzele pendinte, adică aflate în judecare.

CCR schimbă legile

În motivarea demersului, judecătoarea a explicat că nu se putea pronunţa în proces întrucât, deşi pe de o parte deciziile CCR sunt obligatorii, pe de alta ele contravin Constituţiei, Codului de procedură penală şi Tratatului de aderare a României la UE.

Magistratul a arătat că, deşi nu are dreptul să legifereze, CCR practic a schimbat legislaţia şi s-a transformat într-un "organ politico-judiciar" care impune instanţelor cum să judece, substituindu-se lor şi împiedicându-le să-şi îndeplinească rolul de "înfăptuire a justiţiei". Ca atare, a cerut Curţii Europene să lămurească dacă rapoartele MCV (care critică ingerinţa CCR în justiţie) "au caracter obligatoriu pentru statul român", dacă statul român e obligat prin Tratatul UE să respecte principiile statului de drept inclusiv în privinţa abţinerii CCR "de a intepreta legea şi de a stabili modul concret şi obligatoriu de aplicare a ei de către instanţele judecătoreşti", dacă "dreptul UE impune înlăturarea efectelor deciziilor CCR contrare dreptului UE" şi dacă principiul independenţei judecătorilor consacrat prin Tratatul UE este încălcat prin substituirea competenţelor magistraţilor de către CCR, cu consecinţa "lipsirii de previzibilitate a procesului penal prin aplicarea retroactivă" a deciziilor acesteia.

Minciună la vârf

Nemulţumiţi că judecătoarea nu a eliminat interceptările din dosar, caz în care achitarea ar fi venit automat, soţii Dindelegan au sesizat astă primăvară Inspecţia Judiciară, cerându-i cercetarea disciplinară. Urmarea? IJ a deschis împotriva Georgetei Ciungan o "anchetă" pentru nerespectarea deciziilor CCR, faptă pedepsită inclusiv cu excluderea din magistratură.

 şeful Inspecției Judiciare, Lucian NetejoruSăptămâna trecută, însă, stupoare: presa centrală a aflat că pe 21 octombrie, printr-o adresă trimisă CSM, care ceruse să i se comunice dacă există judecători cercetaţi disciplinar pentru că au sesizat CJUE cu privire la decizii CCR, şeful IJ, Lucian Netejoru (foto), a pretins nu numai că în prezent "pe rolul Inspecţiei Judiciare nu există lucrări" de acest fel, dar şi că toate sesizările formulate împotriva judecătorilor "au fost clasate", adică închise din prima analiză, deci niciunul n-a fost cercetat disciplinar.

Şeful IJ, însă, a minţit, ca dovadă rezoluţia 2112/A din 1 iulie 2019, prin care a dispus cercetarea judecătoarei Georgeta Ciungan, despre care inclusiv BIHOREANUL a mai scris, pe larg.

Cu bătaie la ÎCCJ

Atât Forumul Judecătorilor din România, cât şi 7 membri CSM l-au acuzat pe Netejoru de "ascunderea grosolană" a adevărului, dar şi de faptul că hărţuirea judecătoarei din Oradea are ca scop crearea unui precedent care să fie folosit apoi şi împotriva judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au sesizat CJUE, aşa cum vehement cere Luju.ro, site afiliat Antenei 3 şi afişat anti-DNA.

"O astfel de atitudine este inacceptabilă, cu atât mai mult cu cât vine în contextul unei campanii mediatice care pune la îndoială justeţea sesizărilor adresate CJUE de către judecători ai ICCJ", au arătat cei 7 membri CSM într-o scrisoare deschisă, cerând demisia şefului IJ ca "gest absolut necesar în vederea restabilirii credibilităţii acestei instituţii".

Miza, intimidarea judecătorilor

Judecătoarea Georgeta Ciungan a declarat BIHOREANULUI că are convingerea că hărţuirea sa face parte dintr-un plan de eliminare a magistraţilor intransigenţi de la Înalta Curte cu ajutorul Inspecţiei Judiciare, dar punctează că "Luju.ro este doar un interpus prin care acţionează oameni de specialitate".

Mai mult, judecătoarea a dezvăluit că IJ pur şi simplu a "vânat-o". Concret, sesizarea IJ de către inculpaţi a fost făcută în aprilie 2019, cu o lună înainte ca ea să sesizeze CJUE, iar o inspectoare judiciară a audiat-o exact într-o zi când avea termen de judecată a procesului universitarilor acuzaţi de corupţie. Audierea sa a început la ora 10, la 11 a intrat în sala de judecată, iar după o jumătate de oră unul dintre avocaţi i-a cerut recuzarea pe motiv că era cercetată disciplinar, pentru ca ulterior, la ieşirea din sala de judecată şi la reluarea audierii sale, inspectoarea IJ s-o întrebe dacă a fost recuzată. "Am invocat nelegalitatea cercetării, pentru că practic inspectorul mi-a urmărit cauza, dar mi s-a respins cererea", spune judecătoarea.

Magistratul spune că IJ a comis o "dezinformare" minţind că sesizarea împotriva sa a fost clasată. "Clasarea este actul prin care o sesizare se închide, pur şi simplu, pe temei că nu sunt indicii de încălcare a legii. Eu, însă, am fost cercetată disciplinar, am fost audiată, s-au făcut întâmpinări. În atare situaţie, la finalul cercetărilor, sesizarea este fie respinsă, fie admisă cu trimiterea cazului la judecata Secţiei pentru judecători a CSM", explică magistratul.

Culmea, soluţia adoptată în cazul său nu i-a fost comunicată, putând doar s-o deducă din adresa IJ către CSM, în care se spune că pe rolul Inspecţiei nu există în prezent "nicio lucrare" contra vreunui judecător care a sesizat CJUE cu privire la isprăvile CCR. Ce-i drept, în cazul ei, a fost mai degrabă o "lucrătură"...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
8 Comentarii
danioan
Eu ii caut pe amândoi separat, la separeu. Viața are prioritate.
Postat 31 Octombrie 2019, 01:05 de Sandu1206
Sandu
Ai vrea sa ajungi intr-o sala de judecată, in care judecătorul, care te judeca, să-i spună procurorului, care te acuza, ca e partenerul lui? Încearcă sa faci exercițiul asta, in timp ce te gândești ca poți sa pierzi niște ani din viața. Ps. Zi-mi și mie unde coboară tot sângele
Postat 30 Octombrie 2019, 20:21 de User anonimizat
danioan
Servicii secrete, politie , armată lucrează împreună și e normal sa fie protocoale. Judecătorii nu au nevoie de protocoale cu avocații, dar au.
Postat 30 Octombrie 2019, 19:24 de Sandu1206
Re: oradea_mea_si_a_ta
Nu, la Ag Cris ii ceream permisiunea sa raportez! Iar, dacă servicii puternice înseamnă parteneriate cu parchete și întocmirea de rechizitorii, înseamnă ca asta meritam. Ca fapt divers parteneriate între avocați și judecători se accepta? Sau șefa ICCJ sa spună ca ea e partenera avocaților, suna bine?
Postat 30 Octombrie 2019, 19:18 de User anonimizat
Respect, doamna judecator!
Spre rusinea barbatilor, o mana de femei se incapataneaza sa tina piept infractorilor. Care infractori au acaparat (aproape) intreaga putere: legislativa, judecatoreasca, executiva. Cauza trimisa CJUE de catre dna judecator Ciungan este singura dintre cele vreo zece la numar trimise de instantele din Romania care este judecata in procedura de urgenta. Celelalte, multe conexate, sunt in procedura accelerata. Prin primavara va veni si raspunsul, o adevarata ,,nucleara" pt. politrucii cei din ccr/csm/parlament/justitie. O intrebare: ce rol (mai) au serviciile secrete si ce valoare (mai) au informatiile culese daca statul nu le poate folosi impotriva infractorilor?! De ce le mai tinem si mai ales de ce le platim?! Vorbesc de informatii obtinute in urma unui mandat dat de un judecator inamovibil. P.S. Comentariile au aparut pe pagina judecatorului Bogdan Mateescu, membru csm, acum o saptamana.
Postat 30 Octombrie 2019, 11:01 de pinonel
@poti sa raportezi
Trist ca s-a ajuns ca serviciile secrete ale Romaniei sa fie privite ca o paria. Nu se discuta daca infractorii au facut ceva (si nu ma refer neaparat la cei pomeniti in articol, despre care nu cunosc amanunte) ci daca interceptarile au fost facute in baza unor protocoale "ilegale". Prefer niste servicii puternice decat niste infractori puternici.
Postat 30 Octombrie 2019, 10:35 de oradea_mea_si_a_ta
Oameni corupti = institutie falimentara
Doamna Dindelegan merita sa dobandeasca functia de Profesor Universitar (este capabila, muncitoare, serioasa, corecta cu studentii, etc.)dar nu prin metoda folosita. Avea toata capacitatea sa poata obtine postul dar datorita coruptiei din institutie postul nu ar fi fost scos la concurs daca nu forta cu mita si traficul de influienta. Uite in situatia asta sunt toate posturile scoase sau nu la concursuri. Cine este vinovat? Cea mai mare vina o au cei care tolereaza coruptia din institutie si care acopera faptele coruptilor, inclusiv curtea de conturi, DNA, politie, procurori si alte institutii, care de ani buni mentin aceasta stare in institutie, acoperind fapte minore care apoi au ajus sa se extinda la toate nivelele si in toate structurile universitatii. "Cine fura azi un ou maine va fura un bou". Sunt putini oameni cu coloana vertebrala care sa spuna STOP. Bravo doamna judecatoare pentru atitudine. Se pare ca mai sunt si judecatori cinstiti. Pacat pentru doamna Dindelegan pe care o apreciez ca specialist, dar trebuie sa admita ca a cazut in capcana sarlatanilor din institutie. Mai sunt multi altii in aceasta situatie si nu au curajul sa recunoasca.
Postat 30 Octombrie 2019, 10:30 de scarbit
Sa trăiți! Permiteți sa raportez?
Doamna judecător nu figurează in baza de date DNA-SRI ca fiind un judecător neascultător.
Postat 30 Octombrie 2019, 10:02 de User anonimizat
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON